Tratamentul dependenței
Tratamentul adicției în regim ambulatoriu presupune prevenirea recăderilor prin intervenţii psihoterapeutice susţinute şi potențial tratament medicamentos. Programul psihoterapeutic este unul individualizat, adaptat în funcție de particularitățile și nevoile clientului, de prioritățile de intervenție terapeutică, de obiectivele personale identificate de către client și stabilite împreună cu terapeutul.
La prima ședință se face o evaluare psihologică, în urma căreia se stabilește un plan de tratament. Multe dintre persoanele care suferă de dependență au nevoie și de o evaluare psihiatrică pentru stabilirea unui tratament în cazul sevrajului sau în cazul comorbidităților asociate consumului. Mai departe, intervenţia terapeutică constă în dezvoltarea și consolidarea identității și stimei de sine, redarea echilibrului intern și a stabilității emoționale, creșterea gradului de autocontrol și de autoconștientizare. Ședințele de terapie sunt orientate pe dezvoltarea unor strategii de coping și de pattern-uri comportamentale sănătoase, pentru prevenirea situațiilor de risc și a dificultăților ce ar putea interveni în timpul tratamentului, dar și după. Abordarea psihoterapeutică este integrativă, îmbinând metode și tehnici aparținând mai multor școli de terapie – experențială, sistemică, psihanalitică, cognitiv-comportamentală.
Tratamentul codependenței
Codependenţa poate fi definită ca un set de comportamente dezadaptative dezvoltate de membrii familiei unei persoane care suferă de dependență în care sunt depășite limitele normale ale grijii pentru persoana dependentă în detrimentul grijii și stimei de sine față de propria persoană. Apar modificări de relaționare în familie și totodată, modificări de raportare la propria persoană.
Persoanele codependente au tendința de a-și asuma responsabilitatea în totalitate în ceea ce privește rezolvarea și comportamentul de consum al partenerului și pot prezenta stimă de sine scăzută, reactivitate crescută, grijă exacerbată, limite relaționale vagi, nevoia de control. Aceste aspecte sunt abordate în terapia codependenței în vederea schimbării patternurilor vicioase de relaționare în familie și formarea unora noi, sănătoase.
De ce este nevoie ca tratamentul codependenței să aiba loc simultan cu cel al dependenței?
Recuperarea pe termen lung în adicții este una considerabil mai bună atunci când beneficiază de tratament psihologic și familia persoanei care suferă de dependență.
Uneori, familia unei persoane care suferă de dependență poate să considere că problemele sunt date doar de adicția în sine și dacă aceasta ar dispărea, totul ar fi bine. ”Eu sunt bine dacă ea/el va fi bine, eu nu am probleme, mă descurc” este uneori gândul sau tendința persoanelor codependente la recomandarea pentru terapia codependenței alături de cea a dependenței. Aceste tendințe ale persoanelor codependente pot fi cauzate de o slabă conștientizare și reprimare a propriilor emoții și sentimente. Dacă însă aceste tendințe nu sunt abordate și emoțiile și sentimentele persoanelor codependente rămân reprimate, ele poartă riscul de a crea sau alimenta mai departe un comportament dependent sau codependent, de a păstra tiparelele disfuncționale de comunicare și relaționare din cadrul familiei.
De aceea, tratamentul codependenței alături de cel al dependenței ajută membrii familei să formeze noi tipare comportamentale și metode de coping emoțional, să conștientizeze și să exprime propriile emoții și sentimente în mod funcțional.