simptomele anxietatii

Simptomele anxietății: Învață să îți asculți corpul

de Dana Burciu, psihoterapeut, psiholog clinician Clinica Aliat Suceava

Ce este anxietatea? Semnele anxietății

Anxietatea face parte din experiența umană și este un răspuns adaptativ în situație de pericol perceput, fiind necesară supraviețuirii. Poate fi inconfortabilă, iar alteori poate deveni chiar copleșitoare, însă nu ai vrea să scapi de tot de ea. 

Ai putea însă învăța să o controlezi dacă tinde să te incomodeze, prin autoreglare, înțelegere și acceptare. Controlarea anxietății este un obiectiv rezonabil: nu o poți opri total să apară, însă poți învăța ce să faci atunci când o percepi. 

A înțelege ce este anxietatea ta, de ce și ce o face să apară, pentru ca apoi să găsești tehnicile potrivite pentru tine pentru a o gestiona, este un punct bun de pornire. Așadar, ce este anxietatea?

O definire simplă ar fi că anxietatea este văzută ca un sentiment neplăcut de teamă, îngrijorare sau groază, un sentiment palpabil de agitație sau neliniște, deseori având cauze greu de deslușit, fiind dificil de descris și o adevărată provocare să îl ignori, conform specialistului psiholog Bret A.Moore în lucrarea Cum să îți controlezi anxietatea. Deseori asociată cu termeni precum îngrijorare, teamă sau stres, anxietatea este legată de reacția automată luptă-sau-fugi (fight or flight) care produce în organism schimbările necesare pentru a putea lupta sau a fugi în cazul unui atac sau pericol iminent. 

Nu e totuna însă cu tulburarea anxioasă, unde anxietatea devine dăunătoare și aduce multă suferință. Oamenii care suferă de tulburări anxioase simt frecvent îngrijorare și frică intense, excesive și persistente cu privire la situațiile din viața lor de zi cu zi. 

Deseori tulburările de anxietate pot include episoade repetate cu sentimente bruște de frică intensă sau teroare care escaladează rapid și ajung la apogeu în câteva minute – atacurile de panică. Sentimentele de panică și anxietate interferează cu activitățile zilnice, sunt dificil de controlat, disproporționate în raport cu pericolul real și pot persista mult timp; asta poate duce la a evita situații sau locuri pentru a preveni aceste sentimente, și poate afecta puterea de concentrare, somnul, pofta de mâncare, relațiile sociale, satisfacția vieții. 

Simptomele pot începe în copilărie sau în anii adolescenței și pot continua până la vârsta adultă. Organizația Mondială a Sănătății arată că anual aproximativ un sfert din populația Europei se confruntă cu simptome de anxietate și depresie.

Care este rolul anxietății și când devine dăunătoare?

Am clarificat că anxietatea există ca răspuns emoțional sau sistem de avertizare pentru că ne-a ajutat de-a lungul timpului să supraviețuim ca specie. De altfel, frica sau teama este considerată cea mai primitivă formă a anxietății pentru că a folosit unei funcții importante în evoluția oamenilor. 

Dacă ne-am gândi la perioada preistorică și care ar fi fost rolul anxietății atunci, ne putem imagina reacția unui om de Neanderthal care în timpul unei plimbări aude foșnetul unui tigru venind dinspre tufișuri. Creierul primește informația de pericol – frică și aproape instantaneu corpul lui începe să reacționeze: inima bate mai repede și ritmul respirației accelerează (la celule ajunge mai mult sânge și crește cantitatea de oxigen din organism), crește capacitatea de coagulare a sângelui (pentru a nu sângera excesiv în caz că ar fi rănit), pupilele se dilată (pentru a identifica mai bine pericolul) și mușchii par că se înmoaie și tremură (se pregătesc pentru o activitate intensă), corpul începe să producă adrenalină. 

Tot ce se întâmplă în corpul lui este bun – este pregătit pentru a supraviețui acestei întâlniri cu tigrul. Frica durează o perioadă scurtă, este concentrată pe momentul prezent și e orientată către o amenințare concretă și către modul de evitare sau înfruntare a acesteia. Dacă am merge mai departe cu scenariul descris, să ne imaginăm că intervine o mică problemă – de fapt nu este un tigru, ci e un animal mic inofensiv. Corpul omului este pregătit pentru luptă sau fugă, complet alimentat de adrenalină, dar nu există niciun pericol. Iar modificările din corp nu dispar instantaneu. 

Acestea sunt stările corpului nostru în anxietate, de aceea a mai fost numită frică fără obiect. Sistemul de avertizare este declanșat fără să percepem clar cu ce luptăm. În comparație cu frica, anxietatea este resimțită pe o perioadă mai lungă de timp, se concentrează mai degrabă pe evenimente din viitor și ne face să fim excesiv de precauți, facând corpul să se mențină într-o stare de alertă epuizantă. 

În scenariul descris, putem înlocui reacția de luptă sau fugă declanșată de tigrul inexistent cu probleme la muncă, tensiuni în relația de cuplu, problemele politice, pandemia actuală, probleme financiare sau griji în creșterea copiilor – sistemul de avertizare este declanșat în nevoia de a păstra siguranța proprie și a celorlalți. 

Putem ajunge să trăim în modul luptă-sau-fugi fără să conștientizăm acest fapt decât atunci când începem să observăm consecințele și manifestările anxietății – felul în care ajunge să ne afecteze. Bineînțeles, unii din noi putem fi mai predispuși decât alții la acest tip de reacție emoțională, și anxietatea va îmbrăca forme diferite pentru oameni diferiți. Ce e important să știm noi toți – nu suntem neputincioși în fața ei. Hai să o înțelegem puțin mai mult. 

stresul la locul de munca

Semnele și simptomele anxietății

Cele mai frecvente semne și simptome ale anxietății, și psihic și fizic, includ:

  • Senzație de nervozitate, agitație sau tensiune
  • Sentiment de pericol iminent, panică sau frică de moarte
  • Puls cardiac crescut
  • Respirație rapidă – hiperventilație, dureri în piept
  • Transpirații
  • Tremur, încordare sau durere musculară, senzație de nod în gât
  • Dureri de cap frecvente, dureri faciale sau maxilare (deseori din cauza scrâșnirii dinților, un alt simptom al anxietății) 
  • Senzație de slăbiciune sau oboseală generală, amorțeală sau furnicături în mâini sau picioare
  • Probleme de concentrare sau de detașare din gândurile de îngrijorare prezentă
  • Probleme cu somnul – insomnii, somn zbuciumat sau neodihnitor
  • Urinare frecventă, scăderea libidoului
  • Probleme gastrointestinale (crampe, constipație etc.), scăderea poftei de mâncare
  • Dificultăți în a controla îngrijorarea
  • Tendința de a evita lucrurile și situațiile care au provocat sentimente neplăcute sau episoade de anxietate în trecut, teama că se va întâmpla ceva rău
  • Apariția unor ticuri nervoase
  • Simptome psihologice nu mereu așa evidente – distractibilitate, deconectare, dificultăți în luarea deciziilor, copleșire emoțională, perfecționism, pesimism defensiv (anticipezi mai degrabă tot ce ar merge rău sau cel mai rău, pentru a te putea pregăti).

 

Când aceste semne și simptome sunt prezente, persistente, interferează cu viața de zi cu zi și sunt disproporționate cu obiectul sau evenimentul care le-a declanșat, vorbim de tulburare psihică – tulburările anxioase. 

Amintim câteva tipuri de tulburări anxioase – Agorafobia (evitarea situațiilor care pot provoca panică și neputință), Tulburarea de anxietate cauzată de o condiție medicală, Tulburarea de anxietate generalizată (anxietate persistentă și excesivă legat de evenimente sau activități, inclusiv de cele cotidiene; apare deseori alături de depresie), Tulburarea de panică; Mutism selectiv și Tulburarea de anxietate de separare – la copii, Tulburarea de anxietate socială, Fobii specifice, Tulburări de anxietate induse de substanțe.

Cauzele și factorii de risc ale tulburărilor de anxietate (unii putem fi mai predispuși decât alții) pot fi atât genetici cât și de mediu, precum: evenimente de viață traumatice, trăsături genetice, diverse dezechilibre în chimia creierului, istoricul familial, afecțiuni medicale cum ar fi tulburările cardiace, diabetul, problemele de tiroidă, durerile cronice; abuzul de substanțe, stres persistent legat de muncă, finanțe sau viața de familie, alte tulburări de sănătate mintală (depresie, ADHD, tulburări de somn), singurătatea. 

Poți avea mai multe tulburări anxioase în același timp, însă poți fi ajutat, există tratament. 

tratamentul anxietatii

Tratamentul anxietății - Învață să își asculți corpul

Specialiștii în tratamentul anxietății sugerează că tendința este să mergem direct către a analiza procesele la nivelul creierului și tiparele de gândire. Însă deseori chimia creierului se poate schimba și ca urmare a unui dezechilibru la nivelul corpului. Uite câteva aspecte care pot afecta corpul, și prin urmare pot să crească simptomele de anxietate.

  • Somnul – cantitatea și calitatea somnului pot prezice cât de anxioși ne vom simți următoarea zi; deprivarea de somn duce la creșterea hormonilor de stres, care pot aduce anxietatea și insomnia într-un cerc vicios – somnul devine un tratament eficient și accesibil pentru reducerea anxietății;
  • Cafeina – stimulează eliberarea de hormoni ai stresului care pot declanșa stări asemănătoare anxietății, și pot agrava manifestările fizice ale stresului (simptomele cardiovasculare);
  • Dieta – îmbunătățirea alimentației, prin reducerea carbohidraților rafinați și introducerea fibrelor, proteinelor și grăsimilor sănătoase, pot ameliora anxietatea;
  • Expunerea la soare – păstrarea nivelului optim de vitamina D, prin expunerea la lumina naturală, mai ales în prima partea a zilei, ajută la reglarea ritmului circadian și la calitatea somnului în timpul nopții;
  • Respirația – respiră ca o persoană relaxată, iar corpul îi va transmite creierului că ești o persoană relaxată; invers, respirația ineficientă în situațiile de stres pot accentua sentimentele inconforabile.

Învață să îți asculți corpul și nevoile sale neîndeplinite sau posibilele dezechilibre, și începe de aici. Poți considera o explicație corporală înainte de toate. 

O altă direcție, susține neurologul și psihologul Stephen Porges, cercetător în reglarea emoțiilor și răspunsul la frică, este să înțelegem diferența între creierul rațional – neocortexul, responsabil de luarea deciziilor, gândire, raționament, învățare, și creierul instinctual, de supraviețuire, care se ocupă de conservarea noastră, emoții, memorie implicită, răspunsul la stres.

În situația reacției de luptă-sau-fugă, creierul rațional este ultimul care conștientizează că se întâmplă ceva rău, nu el decide să simțim stres, panică sau frică, ori apărare. Prin urmare, dacă vrei să ajungi la cauza și scăderea anxietății, corpul tău și nu direct analiza gândurilor te va ajuta să te liniștești.

De aceea sunt folositoare tehnicile de mindfulness în reducerea anxietății, de focusare pe momentul aici și acum și pe ceea ce simțurile noastre înregistrează. Atunci când percepi în corp o reacție de stres, te-ar putea ajuta să devii conștient de dovezile care pot ajuta creierul de supraviețuire să se simtă în siguranță, precum ceea ce vezi și auzi. 

De asemenea, readucerea sentimentului de siguranță poate fi făcută prin focusarea atenției asupra felului în care corpul nostru este în contact cu mediul din jur – senzația picioarelor lipite de podea, sau a corpului așezat în scaun. 

Sau, dacă suntem într-un moment de anxietate severă, întâi ne-ar putea ajuta să eliminăm adrenalina și hormonii de stres din organism, și putem face asta făcând pentru câteva minute o activitate fizică intensă (alergare, urcarea și coborârea scărilor, sărituri pe loc), iar apoi să reîncercăm să ne securizăm prin tehnici de mindfulness. 

Dacă creierul instinctual percepe siguranță și stabilitate, corpul va începe să se liniștească, și să amelioreze inclusiv simptomele psihice de anxietate. Apoi, terapia te poate ajuta să accesezi și lucrezi la nivelul raționamentelor și credințelor iraționale.

Chiar dacă simptomele tale de anxietate nu se aliniează în totalitate cu simptomele și semnele clasice, un consult la un specialist, medic psihiatru sau psiholog, poate ajuta și clarifica diagnosticul. Anxietatea este tratabilă, cu o combinație de medicație, psihoterapie, grup de suport, schimbări în stilul de viață implicând mișcare, meditație, relaxare. 

De asemenea, un psihoterapeut îți poate oferi suport și ghidare pentru a învăța să gestionezi anxietatea. Majoritatea oamenilor care urmează tratament pentru anxietate se recuperează și păstrează o calitate bună a vieții.

Sursă/recomandare  – Moore, Bret A. (2016). Cum să-ți controlezi anxietatea – Ia tot ce e mai bun din griji, stres și temeri. Trad. – Cătălina Petria, București: Editura Trei, 2016.

Dacă și tu te lupți cu dificultăți cauzate de anxietate, te putem ajuta.

Anxietatea este tratabilă.

Despre autori

Share this post

Share on facebook
Share on google
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on print
Share on email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

clinica-aliat-suceava.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie.

Vă putem ajuta?

Contactaţi direct clinica