rolul psihoterapiei in tratamentul adictiei

Rolul Psihoterapiei în Tratamentul Adicției

de Dana Burciu, psihoterapeut, psiholog clinician Clinica Aliat Suceava

Oprirea din consumul problematic de un drog sau alcool, sau din alt comportament adictiv, este o reușită foarte importantă. Dacă ai reușit să te oprești, singur sau cu spitalizare, poți fi mândru de tine. Ai făcut primul pas din drumul spre recuperarea din adicție.

Întotdeauna după oprirea consumului este recomandat să urmezi un program de recuperare specializat pentru tratamentul adicțiilor. Pentru că dependența de o substanță este mai mult decât dependența fizică de aceea substanță; chiar și în urma detoxifierii, când corpul nu mai este dependent și se ameliorează sevrajul, continui să fii la risc de a relua consumul. 

Oprirea și depășirea sevrajului nu tratează dependența în sine, nu face ca mecanismele interioare și cauzele care au dus la dependență să dispară. Aceeași situație este și în cazul dependențelor comportamentale – de jocuri de noroc, internet, pornografie etc.

Pentru a reduce riscul de întoarcere în consum, este necesar ca tratarea dependenței fizice (prin dezintoxicare și depășirea sevrajului acut), să fie urmată de un program de psihoterapie pentru tratarea dependenței emoționale – pentru a menține abstinența, trata posibilele probleme emoționale și cauzele care au dus la dependență, schimbarea stilului de viață. 

De asemenea, psihoterapia se îmbină de cele mai multe ori cu medicație și monitorizare psihiatrică pentru reechilibrarea chimiei creierului, afectată prin consumul de substanță.

Riscul de întoarcere la consum poate continua să existe și la timp îndelungat de la oprire – poate fi declanșat de situații de viață stresante, stimuli din mediul înconjurător, precum locurile în care consumai de obicei sau un eveniment asociat cu consumul, ori întâlnirea cu prieteni care continuă să consume. Conștientizarea propriilor stări și gânduri și abilitățile învățate prin psihoterapie te vor ajuta să gestionezi astfel de situații fără să recazi. 

Însă cum arată drumul de la conștientizarea problemei de dependență, decizia de a te opri din consum și dezintoxicare/dezalcoolizare, la intrarea în program integrat de monitorizare psihiatrică și psihoterapie și menținerea abstinenței ca stil de viață? Cum sprijină psihoterapia recuperarea în adicții?

Oprirea consumului și tratarea dependenței fizice

Destule persoane care își dau seama că au o dependență de o substanță încearcă să se oprească pe cont propriu. Această tendință este însă asociată de cele mai multe ori cu reluarea consumului. Iar ideea că te poți lăsa de unul singur poate semnala o formă de negare a gravității problemei. Englezii numesc acest stil „cold turkey”, adică fără ajutor psihiatric sau psihologic.

Cei care sunt realmente conștienți de adicția lor știu că e ceva care îi depășește. Nu este vorba de un viciu oarecare, un obicei prost, ci de o problemă de sănătate mintală. Adicția înseamnă lipsa capacității de control în fața substanței. Sunt oameni care își propun să bea doar o bere și sfârșesc prin a bea cinci. Dacă o prioadă nu beau, se simt deprimați, neliniștiți etc. – sunt simptome clasice de sevraj.

E posibil să te lași de unul singur? Este oare motivația de a te lăsa suficientă? Da și nu. Poate funcționa pe termen scurt și e necesară pentru a te opri în primă fază din consum, însă ai putea ajunge la reluarea consumului după un timp. 

Atunci când psihicul este dezorganizat de o depresie, e mult mai greu să susții motivația de a te lăsa. Adicția înseamnă că ariile cerebrale responsabile de autocontrol sunt afectate anatomic, sinapsele de autocontrol sunt deficitare, și atunci e necesar și indicat să ceri ajutor specializat.

A te opri din consumul unui drog poate fi unul dintre cele mai grele lucruri pe care le vei face în viață. Sevrajul este foarte neplăcut și e nevoie de îngrijire și post-sevraj. Dacă consumi de mult timp și în cantitate mare, sevrajul acasă poate fi periculos – cel mai indicat este să te adresezi unui spital sau clinică specializată pentru dezalcoolizare/dezintoxicare. 

Nu e cazul să simți rușine, sunt mulți cei care au nevoie de ajutor în a abandona o dependență. Dar avantajele în a abandona substanța respectivă ar putea să te motiveze și să te ajute să treci peste jenă.

Decizia și reușita opririi consumului de subtanță și intrarea în tratament specializat pot fi influențate de anumiți factori:

  • Tipul de substanță la care erai dependent: Anumite substanțe sunt mai ușor de abandonat decât altele. Benzodiazepinele, heroina și alcoolul dau simptome de sevraj mai acute și mai neplăcute și este nevoie de asistarea medicală a sevrajului. Nu uitați, sevrajul este considerat urgență psihiatrică și în unele cazuri mai grave, se poate muri dintr-un sevraj neasistat.

  • Perioada de folosire a drogului: Dacă cineva a început consumul nociv de alcool din adolescență (sau consumul de marijuana sau nicotină), va avea simptome mai acute de sevraj atunci când încearcă să se lase. Este necesară și de această dată asistența sevrajului. Cu cât folosești o substanță mai mult timp, cu atât va fi mai greu să te oprești din consum din cauza toleranței care s-a dezvoltat la această substanță. Corpul va cere tot mai imperios consumul și va căuta stările date, și simptomele de rău fizic și psihic vor fi acute atunci când încerci să te oprești din consumul substanței.

  • Motivele consumului: Cei mai mulți consumatori de substanțe cu potențial adictiv au probleme emoționale mai mult sau mai puțin serioase – dificultăți de a gestiona furia sau stresul, depresie, anxietate, sindrom posttraumatic de stres sau alte probleme psihiatrice severe (sindrom bipolar sau schizofrenie). Acestea trebuie tratate pentru a preveni continuarea sau reluarea consumului.

  • Predispoziția spre adicție – Anumite persoane sunt mai predispuse să facă o adicție, de exemplu cei care au avut traume, adolescenții. Există o legătură între predispoziția genetică și adicție (dacă în familie au fost dependenți, sunt șanse mai mari de dezvoltare într-un ritm mai rapid a unei adicții).

Tratarea dependenței psihologice – Rolul psihoterapiei

Tratarea unei adicții pe termen lung în adicții poate fi dificilă; mai ales la începutul tratamentului, multe persoane care suferă de adicții pot avea dificultăți în a recunoaște propriile tipare de consum, sau au sentimente ambivalente față de căutarea și urmarea de tratament specializat. De aceea, odată ce ai făcut dezintoxicarea, cel mai probabil vei avea nevoie de tratament de lungă durată care include psihoterapie și posibil medicație psihiatrică.

Psihoterapia în adicții este unul din cele mai importante aspecte ale recuperării cu succes pe termen lung. Dacă te confrunți cu o adicție, este necesar și imperativ să cauți sprijin psihologic, odată ce este unul din instrumentele cele mai eficiente prin care poți lupta cu adicția. Studiile arată că persoanele care fac psihoterapie au risc mai scăzut de recădere decât persoanele care nu apelează la psihoterapie.

Psihoterapeuții în adicții pot să ofere sprijinul necesar pentru persoanele care se recuperează din adicții de substanțe, joc patologic de noroc, tulburări de alimentație, sau alte adicții comportamentale. Prin formarea unei relații de încredere cu clienții lor, psihoterapeuții în adicții ajută la regăsirea resurselor personale și oferă suport și îndrumare nonjudicativă, pe care persoanele cu adicții le pot folosi în drumul lor spre recuperare. 

De asemenea, psihoterapeutul oferă sprijin atât în momente de criză (pofte, recăderi), cât și în aspectele ce țin de tratarea pe termen lung a adicției (declanșatori ai adicției, probleme emoționale, vulnerabilități personale, evenimente dificile de viață), cu intervenții care pot implica orientarea către intervenție medicală când este necesar, sprijin emoțional în situațiile de criză, menținerea recuperării. Și cel mai important, în astfel de situații, psihoterapeuții împuternicesc și încurajează clienții cu adicții să acționeze ei înșiși și să schimbe acele comportamente care pot duce la recăderi.

Planul și obiectivele de recuperare în cadrul psihoterapiei sunt individualizate, însă ele pot include: realizarea unui istoric detaliat al experiențelor de consum ale clientului, identificarea semnelor de recădere și găsirea modalităților prin care clientul le poate gestiona cel mai bine, stabilirea unei liste a membrilor familiei, prietenilor și specialiștilor în sănătate ca sistem de suport în eventuale situații de criză, realizarea unui plan de urgență în recădere, identificarea unor schimbări specifice în stilul de viață pe care clientul le poate face pentru a acorda prioritate bunăstării sale generale. 

De ce este importantă psihoterapia în tratamentul adicției?

  • Te ajută să îți crești motivația și să își clarifici ambivalența față de recuperare;

  • Înveți abilități de a menține abstinența și de a evita recăderile;

  • Sprijină implicarea celor apropiați ție în recuperarea ta – asta poate avea un impact foarte bun asupra recuperării tale;

  • Te sprijină să înțelegi cauzele profunde ale adicției tale;

  • Înveți să gestionezi și să te recuperezi din schimbările pe care adicția le-a facut asupra circuitelor neuronale din creier – înveți să simți din nou satisfacție și recompensă din alte activități, ex.mișcare, socializare etc.

  • Te ajută să își reclădești încrederea de sine;

  • Înveți să faci față presiunii sociale – îndemnului de consum din partea cunoscuților;

  • Dezvolți abilități de viață importante – a face față emoțiilor, menținerea relațiilor, gestionarea situațiilor de criză, recunoașterea și exprimarea emoțiilor;

  • Te orientează să identifici dificultățile sau problemele de sănătate asociate adicției și să primești tratament specific (probleme de gestionare a furiei, depresie, anxietate, stres posttraumatic, tulburări de personalitate etc.);

  • Dezvolți rutine sănătoase de viață, care te ajută să îți menții echilibrul general (mișcare, alimentație echilibrată, odihnă etc.);

  • Înveți să menții relații sănătoase, să deconstruiești tipare relaționale dăunătoare;

  • Îți recapeți încrederea în ceilalți, recâștigi încrederea celorlalți în tine;

  • Recunoști declanșatorii recăderilor;

  • Înveți să faci față poftelor și stresorilor;

  • Înțelegi că riscul de recădere există, nu te complaci și înveți cum poți să îl previi și eviți;

  • Eviți și oprești o alunecare înainte să devină o recădere;

  • Povestești în terapie despre dificultățile întâmpinate – scade tendința spre comportamente nocive;

  • Faci față emoțiilor negative și situațiilor care ar putea atrage recăderi;

  • Eliberezi emoții și sentimente reprimate astfel încât să poți vindeca răni sau traume profunde care pot menține adicția;

  • Capeți încredere că recuperarea este posibilă.
tratarea dependențelor

Caută sprijin specializat pentru recuperarea din adicție

Psihoterapia în adicții poate fi individuală și de familie sau cuplu, terapie de grup, cognitiv-comportamentală, în regim ambulatoriu și în regim rezidențial. Pentru fiecare persoană se stabilește un plan terapetic individualizat, cu mai multe componente de terapie, care să răspundă cel mai bine nevoilor de recuperare. 

De asemenea, psihoterapia se îmbină deseori cu medicația psihiatrică – echilibrarea chimiei creierului, afectată de consum sau comportamentul adictiv, poate dura ceva timp. 

Recuperarea în adicții poate dura și poate să nu fie ușoară, dar este posibilă. Iar avantajele ei aduc o transformare pozitivă și pe alte planuri ale vieții tale, pe termen lung. 

Contactați un specialist

Ne puteți contacta pentru a discuta despre problema dumneavoastră sau a cuiva drag.

Share this post

Share on facebook
Share on google
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on print
Share on email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

clinica-aliat-suceava.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie.

Vă putem ajuta?

Contactaţi direct clinica