Românii beau cu o treime mai mult alcool decât media regiunii europene a OMS, iar pe seama acestui consum sunt puse de trei ori mai multe decese decât în statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Cu aceste date se încheie, ca o justificare, comunicatul prin care Guvernul anunța înființarea unui grup de lucru pentru reducerea consumului dăunător de alcool. Era 11 martie 2015, iar de atunci, de la nașterea sa, această structură nu a mai dat niciun semn de viață.
Scopul grupului rezultă chiar din denumirea sa oficială – Consiliul național pentru coordonarea politicilor și acțiunilor de reducere a consumului dăunător de alcool în România – , stabilită prin HG 160/2015. Acesta ar urma să fie atins prin implementarea de către diferitele autorități competente a planului de acțiuni „coordonate și eficiente, pe termen mediu și lung”, elaborat de Consiliu. Organismul, condus de un secretar de stat din Ministerul Sănătății (MS), este alcătuit dintr-un comitet interministerial cu rol decizional, un secretariat tehnic compus din reprezentanți ai Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) și dintr-un comitet consultativ format din reprezentanți ai ONG-urilor și societății civile, dar și ai producătorilor, distribuitorilor, comercianților și publicitarilor din domeniul alcoolului.
Înființarea structurii a fost salutată de diverşi actori implicați în fenomen. Într-un răspuns scris, ALIAT – Alianța pentru lupta împotriva alcoolismului și toxicomaniilor, afirmă că decizia Guvernului era una „mult așteptată, având în vedere că, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, [România] ocupă locul cinci în lume la consumul de alcool.” Spirits Romania, Asociația producătorilor și importatorilor de băuturi spirtoase, consideră că implicarea autorităților „va aduce mai multă vizibilitate și greutate acțiunilor de responsabilizare a consumatorilor cu privire la problemele care pot apărea în urma consumului de alcool în exces.” Iar dr. Lars Møller, managerul programelor pentru alcool şi droguri ilicite din cadrul OMS Europa, aminteşte prin euro-health.ro că diverse strategii ale organizaţiei recomandă ca statele să creeze structuri multisectoriale pentru problema alcoolului. Potrivit Planului european de acţiune pentru perioada 2012-2020, consiliile naţionale pentru controlul consumului de alcool au rolul de a coordona sectoarele guvernamentale relevante, diferite ca interese, priorități și influență – precum industria și comerțul, agricultura, munca, finanțele și sănătatea.
Termen ignorat
La mai mult de un an de la înființare, Consiliul nu s-a reunit însă niciodată, lucru confirmat pentru euro-health.ro de birourile de presă ale Ministerelor Sănătății, Afacerilor Interne, Educației, Agriculturii și Muncii și al Institutului Național de Statistică, instituții care ar trebui să facă parte din comitetul interministerial. În răspunsul său din luna aprilie, MS preciza că situația se datorează schimbării echipelor de conducere de la Sănătate și alte ministere, care a impus nominalizarea de noi reprezentanți. Potrivit Hotărârii de Guvern, comitetul avea termen de 45 de zile pentru a elabora și adopta, în prima sa reuniune, regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului. Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătăţii la data înfiinţării Consiliului naţional, ne-a declarat că acesta ar fi urmat să se reunească toamna trecută, când însă „au fost acele probleme cu accidentul [de la Colectiv] și problema lui Țucmeanu, iar apoi s-a schimbat Cabinetul.” Desemnat iniţial la conducerea Consiliului, secretarul de stat în MS Alin Ţucmeanu a fost eliberat din funcţie în noiembrie 2015, după ce Direcţia Naţională Anticorupţie l-a reţinut într-un dosar în care era acuzat de luare de mită şi complicitate la dare de mită. Întrebat ce l-a împiedicat însă pe acesta să pună în mişcare grupul de lucru pentru controlul alcoolului în cele opt luni dintre înfiinţare şi demitere, Bănicioiu a amintit că perioada a coincis cu „marea acţiune de reducere a preţurilor la medicamente”, pe care s-a concentrat mare parte din activitatea ministerului.
„Guvernul dumneavoastră nu pare să acorde mare prioritate alcoolului”, conchide pentru euro-health.ro dr. Peter Rice, preşedinte al Scottish Health Action on Alcohol Problems şi membru al boardului Eurocare, un ONG paneuropean dedicat prevenirii şi reducerii consecinţelor consumului de alcool. „Este nevoie de un Executiv destul de curajos pentru a combate şi reglementa consecinţele negative ale alcoolului”, completează acesta, explicând că politicienii se tem adesea că introducerea unor măsuri în acest domeniu îi va face nepopulari în rândul alegătorilor şi industriei. El spune că o structură asemănătoare Consiliului de la noi a reuşit să declanşeze adoptarea unor politici eficiente în Scoţia, odată ce a publicat date conform cărora, la începutul anilor 2000, afecţiunile hepatice aveau o prevalenţă triplă faţă de generaţia precedentă: „Acesta a fost începutul poveştii la noi, când am putut arăta că în Scoţia nu a fost aşa dintotdeauna, ci că situaţia s-a schimbat din cauza dereglementării pieţii.” Un alt aspect pozitiv al unui grup de lucru este că aduce la suprafaţă o parte a lobbyului care altminteri ar rămâne privat, atât în din partea industriei, cât şi a ONG-urilor de sănătate; procesul decizional devine astfel mai transparent şi democratic.
Iniţiative europene
Cea mai notabilă inițiativă scoțiană în domeniu este adoptarea prețului minim pe unitate de alcool (care este echivalentul a 10 ml sau opt grame de alcool pur). Măsura, explică guvernul scoțian, stabilește prețul minim la care o unitate de alcool poate fi vândută, iar cu cât o băutură este mai tare, cu atât va fi mai scumpă. Impactul ar urma să fie resimțit în special de marii băutori, care preferă varietățile tari și ieftine. Autoritățile compară măsura cu interzicerea fumatului în spațiile publice închise și estimează că un preț de 50 de penny pe unitate va reduce decesele, spitalizările, infracțiunile și costurile economice legate de consumul de alcool. Adoptată în 2012, legea nu a fost încă pusă în aplicare din cauza procesului deschis de producătorii de whisky; la sfârșitul anului trecut, Curtea Europeană de Justiție a emis în speță o hotărâre echivocă, decizia finală, care ar crea un precedent pentru restul UE, urmând a fi luată de justiția scoțiană.
Prețul minim pe unitate – 10 cenți pe gramul de alcool –, menit să elimine băuturile foarte ieftine, este preluat și în ambițiosul proiect de lege adoptat în decembrie de guvernul irlandez. Legea mai prevede separarea structurală a băuturilor alcoolice de alte produse în magazine, interzicerea promoțiilor, inscripționarea numărului de calorii și a unor avertismente cu privire la sănătate pe eticheta băuturilor și reglementarea reclamei, marketingului și sponsorizărilor. Proiectul consideră alcoolul o problemă de sănătate publică şi îşi propune să reducă impactul acestuia asupra cetăţenilor şi societăţii. Scopul iniţiativei este reducerea consumului mediu anual din Irlanda de la 11 la 9,1 litri pe persoană până în 2020. În România, consumul mediu anual de alcool pur era estimat pentru anul 2010 la 14,4 litri pentru fiecare adult.
Finanţele – influente, dar absente
Este regretabil că grupul românesc de lucru pentru reducerea consumului dăunător de alcool nu s-a reunit de la înfiinţare, consideră Lars Møller, reprezentantul OMS. Suntem una din ţările cu consum ridicat, care a şi crescut în perioada 2005-2010, când media europeană a scăzut cu 10%, ne scrie expertul. În plus, alcoolul este printre principalii factori de risc pentru povara bolii din România, iar restricţiile ar fi foarte utile pentru reducerea atât a consumului total, cât şi a celui dăunător. „Sper ca lucrurile să se schimbe, pentru că este nevoie de un astfel de organism”, încheie Møller. Şeful acestuia, dr. Gauden Galea, directorul diviziei de boli netransmisibile din cadrul OMS Europa, observa într-un interviu acordat euro-health.ro anul trecut că ţara noastră a bifat politicile de bază pentru controlul consumului de alcool: avem un plan naţional de acţiune, accize, vârstă minimă pentru consum şi toleranţă zero pentru condusul sub influența alcoolului. „Toate acestea sunt bune și consecvente cu tiparul din Europa. Dar există o disonanță, o inconsecvență între politicile existente și dimensiunea problemei, ca și faptul că estimările arată că între 2005 și 2010 [consumul] a crescut.” Oficialul avea dubii că accizele existente se traduc prin creşterea preţului băuturii la consumator şi că reclama la alcool este bine controlată. El sugera așadar introducerea prețului minim pe unitate și interzicerea reclamei directe și indirecte la alcool. „Țineți cont că țara se confruntă cu mari pierderi de viață din această cauză. Este ca şi cum ai spune că pui mai mare preț pe veniturile din alcool decât pe decesele în rândul tinerilor”, sublinia Galea.
„Măsura este impusă de scăderea consumului (n.red – de bere şi alcool etilic), cu influențe negative asupra veniturilor la bugetul de stat .” Așa era motivată în 2015 poate cea mai importantă modificare a politicilor în domeniul alcoolului din ultimii ani – scăderea cu 15% a accizei la bere și cu 30% a accizei la spirtoase, odată noul Cod Fiscal. La acel moment, Peter Rice, psihiatrul scoțian, spunea pentru euro-health.ro despre motivația guvernului că „este ca și cum ai opri programul de vaccinare pentru că a scăzut incidența rujeolei.” El avertiza că sporirea consumului de băuturi alcoolice ca urmare a reducerii prețurilor ar putea duce la înrăutăţirea indicatorilor de sănătate: boli hepatice, accidente rutieră, violenţă domestică. Prof. dr. Dorel Săndesc, secretar de stat la acea vreme, se declara convins că Ministerul Sănătății va participa la discuții în Guvern pe marginea impactului măsurilor fiscale propuse. În context, el amintea și de înființarea, chiar în acele zile, a Consiliului național pentru coordonarea politicilor și acțiunilor de reducere a consumului dăunător de alcool, a cărui activitate ar fi urmat să se concentreze pe mai multe posibile politici, inclusiv cele fiscale. Ministerul Finanțelor Publice, autorul Codului Fiscal, nu este menţionat în Hotărârea de Guvern printre instituțiile reprezentate în comitetul interministerial al Consiliului. Documentul prevede posibilitatea ca şi alte departamente să se alăture structurii, însă biroul de presă al MFP ne-a răspuns că „instituția noastră nu a fost invitată să facă parte din acest comitet, întrucât scopul Consiliului nu vizează atribuții care sunt în sarcina Ministerul Finanțelor Publice.”
Sprijin popular latent
Peter Rice, de la Eurocare, spune că istoria recentă a accizei de la noi confirmă nevoia unui grup multisectorial bine informat, care să găsească echilibrul între dorinţa de a aduce venituri la buget, impactul alcoolului asupra sănătăţii şi încercarea de a ţine sub control producţia ilegală. Rice apreciază structura Consiliului românesc, dar subliniază că, pentru a fi eficient, el trebuie să se și reunească. Și Lars Møller, expertul OMS, spune că, fără să existe recomandări oficiale, activitatea unui consiliu pentru politici de reducere a consumului dăunător de alcool poate fi judecată în funcţie de întâlnirille sale regulate şi de reglementările elaborate. ALIAT, ONG-ul activ în domeniul alcoolismului şi toxicomaniilor, afirmă că deocamdată nici nu a fost consultat sau invitat să participe la comitetul consultativ al Consiliului. MS răspunde că va publica pe site-ul propriu un anunţ de constituire a acestei structuri, după prima reuniune a comitetului interministerial. Aceasta din urmă ar urma să aibă loc, cel mai probabil, în a doua jumătate a lunii mai. Sau în trimestrul doi al anului 2016, potrivit INSP.
Din experiența Scoției și Irlandei, Peter Rice a învățat că, atunci când guvernele au curaj și preiau inițiativa, publicul este de partea lor. „Sprijinul pentru reglementare este mai mare decât își imaginează politicienii, probabil pentru că ei aud (n.red – în mod normal) opiniile grupurilor economice care doresc să mențină consumul ridicat. Odată ce încep să se vadă beneficiile pentru familii și comunități, măsurile tind să devină populare. Dar trebuie făcut primul pas, iar asta nu pare să se fi întâmplat în România.”
Sursa: http://euro-health.ro/reducerea-consumului-daunator-de-alcool-din-romania-prioritate-doar-pe-hartie/
Despre autori
