Dacă ai avut o recădere după o perioadă de abstinență, probabil că te simți dezamăgit/ă de tine însuți/însăți. Simți că ai trădat încrederea celor care te voiau abstinent/ă, țineau la tine, etc. Mai mult decât atât, ai trădat încrederea proprie, speranța că vei fi bine.
Recăderea, ceva des întâlnit
Trebuie să știi că o recădere e aproape previzibilă în adicție. Un procent foarte mare dintre cei care încearcă să se lase (cam jumătate), la un moment dat, vor avea o cădere, un moment de slăbiciune, un conflict, un episod depresiv, și vor recurge la substanța familiară pentru a se simți mai bine.
Recăderea poate fi un moment periculos dacă nu e înțeles cum trebuie. Recăderea nu este un eșec permanent. Mulți dependenți reușesc să se lase după mai multe încercări. Dacă ai avut o recădere, trebuie să înțelegi ce a condus la ea și să înveți lecția. Apoi să reiei procesul de vindecare.
Un angajament prea slab?
Mulți dintre cei care au o recădere spun că nu erau foarte convinși că vor să se lase încă de la bun început. Au început terapia la rugămintea familiei, partenerului, etc. Dar ei nu credeau că este o problemă reală. Dacă scopul tău nu este acela de a rămâne abstinent, atunci abstinența e greu de dus. Mulți dintre cei care au avut o recădere (sau mai multe), abia după ce au trecut prin așa ceva, decid să se lase de-a binelea. Abia atunci capătă motivația reală, puternică, interioară, de a menține abstinența.
Întrebări posibile
Dacă ai avut o recădere, trebuie să te întrebi ce a mers prost. Care a fost trigger-ul de recădere? Cu cine erai? Ce se întâmpla în viața ta atunci? Ce te stresa? Mai mult decât orice, cum ai decis să faci față? Fii cât poți de cinstit cu tine, nu te ascunde după deget și spune deschis ce schimbări ești decis să faci pentru a menține abstinența.
Un nou angajament
Apoi fă o listă de lucruri pe care să le implementezi: vrei să faci terapie? Vrei să eviți oamenii care te antrenează în consum? Vrei să mergi la întâlniri de grup ale dependenților? Vrei să faci tratament pentru problema psihică primară ce a dus la adicție? Pentru depresie, anxietate sau orice altceva este posibil să ai? Recuperarea din adicție este mult mai dificilă fără tratarea problemelor de adâncime care au dus la consumul de alcool sau de alte substanțe (precum și la jocul compulsiv de noroc sau dependența de pornografie).
Tratarea unor dependențe (sau a mai multora) e mult, mult mai grea dacă nu este abordată din toate perspectivele și unghiurile (psihologic, emoțional, farmacologic, social, etc).
Nu există soluție universală
Mai trebuie să știi că abordările tratamentului sunt diferite pentru fiecare om. Ce funcționează pentru unul s-ar putea să nu funcționeze pentru altul. Dacă metoda care a fost încercată de tine (să zicem că ai vrut să te lași singur, sau ai făcute terapie o vreme) nu a mers, încearcă alta, sau adaugă încă o abordare (poți, de exemplu, să mergi la întâlniri ale dependenților, ca să vezi că și alții au trecut prin ceea ce ai experimentat tu, și au depășit, și să vezi mai ales CUM au depășit).
În concluzie, trebuie să fii mereu atent la ce merge și ce nu, să faci ameliorări pe drum, să fii brutal de sincer/ă cu tine și să renunți la scuze.
O recădere însemnă ce ceva trebuie să se schimbe. Poate că ai nevoie de alt anturaj, care să se susțină în abstinență, nu să te încurajeze să consumi (un trigger important în consum este grupul social care consumă).
Și nu uita: abstinența e un angajament pe viață.
Despre autori
