metode de combatere a stresului

Metode de combatere a stresului

de Călin H. Bârleanu, psiholog clinician Clinica Aliat Suceava

Ce este mai exact stresul?

Fără să ne cramponăm de prea multe definiţii, care oricum acceptă doar unele şcoli de gândire, niciodată însă pe toate, se cuvine să spunem, încă de la bun început, ce este şi cum arată, de fapt, atât de cunoscutul stresEvocat de toată lumea, contagios fără îndoială, este folosit astăzi inclusiv de copiii de vârste diferite. 

Stresul reprezintă un răspuns fiziologic şi/ sau psihologic la un eveniment sau la o serie de evenimente percepute ca dificile sau chiar riscante. Fie că vin din interior, fie că au o sursă exterioară, stimulii pot fi extrem de diferiţi: boală, gânduri care se transformă în ruminaţie, conflicte, frică în raport cu viitorul, serviciul sau chiar un examen.

Fără să ne grăbim să criticăm stimulii sau agenţii stresori, trebuie să recunoaştem că unii oameni reuşesc să obţină din asemenea situaţii rezultate complet opuse celor care au de suferit la nivelul întregii balanţe psiho-emoţionale. 

Un student, de pildă, se poate descurca mai bine într-o situaţie limită, fiind capabil să monteze în termen foarte scurt diferite mecanisme de adaptare şi de rezistenţă în faţa unei probe pentru care nu mai are foarte mult timp. În timp ce un alt student poate face gastrită, pe fondul aceleiaşi presiuni generate de examen, cel la care ne referim noi reuşeşte, nu doar în sens ideal sau teoretic, să concentreze exact resursele necesare realizării sarcinii. 

Aceste mecanisme de adaptare, la care facem referire, descriu viaţa psihologică a fiecărui individ şi au fost puse în practică de nenumărate ori, aşa cum sunt ele, cu rezultate mai bune sau mai rele. Prin urmare, încrederea într-un proces, utilizând instrumente deja testate, prin care a mai trecut, poate contribui decisiv la felul în care agentul stresor reuşeşte să determine o consecinţă pozitivă sau una negativă. 

Stresul acut vs. stresul cronic

Atunci când vorbim despre stres, absenţa sau prezenţa unor instrumente eficiente în abordarea lui poate face uneori diferenţa nu doar între tiparul pozitiv şi cel negativ din punct de vedere al consecinţelor, ci şi în privinţa celui acut sau cronic. 

Ne referim la stres din perspectivă acută atunci când răspunsul la stimul sau agent este pe termen scurt şi specific unui eveniment. Timpul şi contextul clar, prin urmare, pot determina intensitatea răspunsului. În timp ce aceleaşi variabile determină în mod evident stresul de natură cronică. 

În acest al doilea registru, prezenţa pe o perioadă nedeterminată a unui stimul care provoacă, sau apariţia unor stimului noi, declanşează senzaţia de epuizare şi, de cele mai multe ori, simptome în registrul fiziologic. Se cuvine să mai menţionăm că atât stresul cronic, cât şi cel acut pot declanşa la fel de rapid simptome din categoria celor psihosomatice. 

Identificăm aici, dureri de cap, de stomac, de piept (la care se asociează modificarea ritmului cardiac), oboseală sau senzaţia de epuizare, simptome digestive (despre care există o întreagă literatură de specialitate deosebit de utilă), sau modificări ale felului în care persoana se odihneşte sau doarme. 

combaterea stresului

Semnele și simptomele stresului

Semnele stresului din punct de vedere emoţional, după cum am menţionat deja, pot fi extrem de diferite şi de numeroase: iritabilitatea (uneori cu explozii emoţional-comportamentale), anxietatea, depresia (asociată cu senzaţii de neputinţă), schimbările bruşte în atitudine şi emoţii. 

Mai puţin cunoscute şi discutate sunt simptomele cognitive, declanşate de diferiţi agenţi stresori. Astfel, problemele de concentrare, uitarea ca tipar cu frecvenţă crescută, gândirea rigidă sau alegerile „neinspirate” descriu o parte cât se poate de importantă a felului în care stresul reuşeşte să afecteze componenta cognitivă. 

Metode de combatere a stresului

În privinţa soluţiilor, acestea sunt poate la fel de numeroase ca însăşi paleta largă şi variată a simptomelor posibile, de la simple şi practice, la complexe şi care implică abordarea, uneori, a unui stil de viaţă special pentru a face faţă stresului. 

Exerciţiile de respiraţie sunt extrem de frecvent folosite în abordarea evenimentelor care declanşează răspunsuri specifice stresului, mai ales în registrul acut. 

Probabil, pe locul al doilea, sunt exerciţiile cunoscute ca „mindfulness” (de care se leagă şi unele pericole, deloc de ignorat şi care au făcut obiectul unor studii şi articole deosebit de utile), reprezentând de fapt momente de meditaţie în care atenţia se concentrează pe diferite aspecte ce ţin de gânduri, senzaţii sau emoţii. 

Să lăsăm pentru un moment manualul sau experienţa clinică şi să culegem şi un exemplu din arhiva personală. După un examen nu foarte dur, dar pentru care nu m-am pregătit suficient la momentul respectiv, mi s-a declanşat o gastrită care încet şi sigur, abia după ce am promovat restanţa (pentru că iniţial, nu are rost să mă ascund că l-am picat) a devenit în decursul unei sigure zile de nesuportat. Doctorul „de la gastro” mi-a spus scurt că la vârsta mea, de obicei, stresul poate declanşa un asemenea răspuns şi mi-a oferit exemplul lui: „pe vremea studenţiei mele, cu cât era mai greu examenul sau cu cât era mai mare miza lui, cu atât dedicam mai mult timp relaxării după ce îl dădeam, indiferent de rezultat! Uneori mă aşezam întins pe spate pe o bancă în parc sau în pat şi stăteam zeci de minute cu gândul că tocmai am terminat o sarcină, indiferent de rezultat”. Prin urmare, o igienă a momentelor importante, sub forma unui veritabil ritual de trecere care marchează sfârşitul unei etape şi pregătirea pentru următoarea. 

Masajul, relaxarea musculară sau cognitivă, prin alte căi decât cele medicamentoase (unele mai puţin accesibile, altele mai uşor abordabile în funcţie de fiecare individ în parte) se dovedesc deosebit de eficiente pe termen lung şi pot caracteriza aceeaşi igienă emoţională pe care şi-o stabileşte fiecare în funcţine de provocările diferitelor etape din viaţă. 

În ultimii ani sportul a început să fie din ce în ce mai mult asociat abordării diferitelor provocări psihologice. Fie că se face în recuperarea post-psihotică, fie că este pentru a controla anxietatea sau depresia, sportul este nelipsit din marile clinici psihiatrice şi psihologice din Europa şi din lume, în general. 

Prin beneficiile aduse atât la nivelul chimiei creierului prin stimularea muşchilor (şi deci provocarea unor reacţii în lanţ la nivel hormonal), cât şi din perspectiva deconectării de agenţii care provoacă reacţii nedorite la nivel fiziologic sau psihologic, mişcarea rămâne între cele mai simple şi mai eficiente mijloace de menţinere a igienei emoţionale şi chiar comportamentale. 

Rămâne foarte important însă felul în care ne ascultăm şi acceptăm simptomele (ca realităţi generate de ceva şi nu iluzii sau mofturi). Nu de puţine ori stresul cronic este preferat în locul încercării de a-l aborda şi de a scăpa de el, dacă nu definitiv, măcar parţial, pentru că persoanele s-au obişnuit atât de mult cu el încât au sfârşit prin a se lăsa definiţi de acesta şi, deci, de paleta simptomatică specifică: „aşa sunt eu”, „pe mine mă doare stomacul în sesiune”, „mă enervez foarte repede întotdeauna”. 

Iar când simţim sau avem impresia că nu mai avem controlul emoţiilor sau al cogniţiilor, să căutăm ajutor. 

Psihoterapia te poate ajuta să depășești anumite probleme sau perioade dificile, implicit să previi și să combați stresul.

Te așteptăm la o sesiune de terapie, fizic sau on-line.

Despre autori

Share this post

Share on facebook
Share on google
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on print
Share on email

2 Responses

  1. Unul din cele mai bune lucruri pe care le putem face este să ne ascultăm corpul. Atunci când nu suntem obişnuiţi sau pregătiţi să facem acest lucru putem deveni vulnerabili şi să nu putem face faţă stresului cum se cuvine​. Acest articol oferă o prezentare exhaustivă a stresului și a mecanismelor sale de apariție, acoperind toată gama simptomelor cauzate de această afecțiune.

    1. Vă multumim mult pentru mesaj. Ne bucuram ca articolul nostru a gasit rezonanta. Va invitam sa ne cititi si sa ne scrieti in continuare.
      Cu recunostinta,
      Echipa Aliat Suceava

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

clinica-aliat-suceava.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie.

Vă putem ajuta?

Contactaţi direct clinica