dependența de droguri și depresia

Dependența de droguri și depresia: care este legătura?

      de Dana Macoveiciuc, psihoterapeut, psiholog clinician Clinica Aliat Suceava    

           Dependența de droguri și depresia sunt două tulburări psihice care apar deseori într-o legătură strânsă, în care se mențin și se intensifică una pe cealaltă.Apare deseori întrebarea care a fost cea dintâi problemă, depresia sau consumul de substanțe.

Legătura dintre aceste două tulburări este bidirecțională, însemnând că oamenii care consumă droguri sunt mai predispuși să sufere de depresie, și vice versa.

           Depresia poate fi o consecință naturală a efectelor menținerii consumului și a stărilor de sevraj care apar după abuzul cronic și acut de substanțe. Alcoolul, care este un deprimant al sistemului nervos, sau canabisul, pot crește sentimentele de tristețe, oboseală, lentoare psihică, scăderea plăcerii pentru activități alteori plăcute.

În timp, în evoluția consumului de substanțe, depresia poate ajunge să fie resimțită și să se instaleze ca și efect direct al drogurilor, sau ca și consecință emoțională în zbuciumul de a face față adicției. Dar uneori oamenii care suferă de adicții descriu tristețe, neputință, traume multiple, suferință și înainte să devină dependenți de substanțe. Așadar, depresia nu reprezintă întotdeauna o consecință, ci poate fi un antecedent.

            Depresia poate deveni poartă de intrare spre consumul de droguri sau alcool, este un risc major pentru dependență.În primul rând, oamenii care suferă de depresie deseori aleg consumul de alcool sau droguri pentru a căuta și primi o ameliorare și distanțare față de manifestările depresiei severe.

Această alegere este mai des întâlnită la pacienții care suferă de depresie însă nu caută tratament pentru ameliorarea ei, ci încearcă singuri să o gestioneze și mascheze. Mai mult însă, tendința oamenilor de a se auto-medica cu droguri sau alcool cu scopul de a-și ameliora depresia severă aduce riscul ca ei să continue să consume aceste substanțe într-o măsură mult mai mare și mai periculoasă decât făceau înainte.

Consumul de substanțe nu ameliorează, ci înrăutățește simptomele depresiei și va cauza nevoia de a consuma tot mai mult pentru a obține o stare mai bună, întocmai ca înt-un cerc vicios agonizant, greu de oprit. Cu alte cuvinte, se dezvoltă în timp dependența de substanțe – antidotul găsit devine otravă.   

            Sunt situații în evaluarea dependenței de substanțe în care depresia ca antecedent nu este atât de vizibilă. De aceea, este foarte important răspunsul la întrebarea care a fost motivul pentru care a fost început consumul în primă fază – de multe ori oamenii ajung să consume droguri pentru a obține emoții pe care nu le au, ori să evite sau să alunge sentimente pe care nu le vor.

Înaintea consumului de substanțe se află de multe ori o suferință profundă. Ceea ce este alarmant este că ceea ce face riscul ca depresia să ducă spre dependența de substanțe este faptul că ea nu a fost identificată, recunoscută, diagnosticată și tratată corespunzător.

Stigmatul social asociat depresiei este încă foarte mare, în ciuda faptului că se vorbește des despre această afecțiune. Încă nu e ”bine” să simțim și să arătăm emoții negative, încă devenim demni de respins dacă suferim de depresie. Mai mult însă, la adolescenți, acolo unde riscul de depresie este unul ridicat și implicit și de consum de droguri, depresia tinde să fie confundată și interpretată greșit ca lene, iresponsabilitate, nervozitate specifică adolescenței, plictiseală.

Rezultatele studiilor din domeniul depresiei, conform lui Marcelli și Berthaut (2007), converg spre aceeași concluzie: patologia depresivă debutează cel mai adesea în adolescență. Netratată, rămasă ascunsă, ea poate atrage dependența de substanțe, ca o complicație și adâncire de fapt a depresiei.

            Dar ce știm despre depresie? Și despre dependența de droguri? Cât de bine cunoaștem manifestările acestor afecțiuni și felul în care ele pot ajunge să conviețuiască? Cât de mult este cunoscut faptul că la adolescenți depresia nu se manifestă la fel ca la adulți, cu toate că adolescenții sunt vulnerabili spre consumul de droguri?

În ultimii ani, vârsta de debut pentru consumul de droguri a scăzut îngrijorător în țara noastră, sub vârsta de 14 ani, ajungând spre 10-11 ani pentru alcool și tutun, iar din analiza populației cuprinsă în intervalul de vârstă 15-64 de ani, grupa de vârstă cea mai vulnerabilă este cea de 15-24 de ani, unde drogul cel mai consumat este canabisul, urmat de etnobotanice (conform unui raport al Agenției Naționale Antidrog din 2019).

Este importantă pentru prevenție informarea și conștientizarea riscurilor consumului de drog, însă la fel de importantă, sau într-o măsură poate mai importantă, este atenția dată depresiei – prevenție, cunoașterea manifestărilor, încurajarea căutării tratamentului specializat.

Deja instalată tulburarea mintală, ea este greu de gestionat, preferabil este să fie prevenită.

 

Cum se instalează și cum se manifestă dependența de droguri?

           Sindromul de dependență este definit ca un grup de manifestări fiziologice, comportamentale și cognitive în care utilizarea unei substanțe sau a unei clase de substanțe capătă o prioritate crescută pentru un anume individ, față de alte comportamente ce erau înainte valorizate mai mult de către individul respectiv.

Dependența este dorința puternică, irezistibilă, cu sentiment compulsiv, de a consuma drogul în mod continuu sau periodic pentru a obține efectele psihice dorite sau pentru a evita stările provocate de absența sa. Pentru diagnostic sunt necesare trei sau mai multe din următoarele caracteristici (prezente în cursul anului precedent):

 

  • dorința irezistibilă de consum
  • dificultăți ale capacității de control al comportamentului legat de consum
  • sindrom caracteristic de sevraj pentru substanță
  • toleranța la doze tot mai mari
  • neglijarea plăcerii și a intereselor
  • persistența în utilizarea substanței în ciuda evidenței clare a consecințelor nocive
  • anxietate, depresie, tulburări de somn.

           În diagnosticul dependenței de o anumită substanță, se face diferența între dependența psihologică și dependența fizică. Dependența psihologică (sau psihică) este definită de convingeri: o persoană crede că are nevoie de o anumită substanță pentru a face față problemelor, iar dependența fizică este definită de modificările fizice și fiziologice care apar în urma consumului de substanțe, care poate include simptome de sevraj și de toleranță.

 

Caracteristicile definitorii ale dependenței de droguri includ:

 

  • Toleranța: Atunci când consumi un drog, corpul se obișnuiește cu el și ajunge să aibă nevoie de doze mai mari sau mai dese pentru a obține aceleași efecte.
  • Sevraj: În momentul reducerii consumului, trăiești stări de nervozitate, agitație, greață, tremurături, transpirații.
  • Remușcare: Chiar dacă consumi drogul pentru a căpăta o stare mai bună, te simți trist sau vinovat după consum.
  • Recădere: Ori de câte ori încerci să te oprești din consum, ajungi să continui din cauza stărilor de poftă sau simptomelor neplăcute de sevraj.

           Cercetările și analizele asupra consumului de droguri la populația generală sugerează că principala categorie de populație vulnerabilă la consumul de droguri o constituie în continuare tinerii. Populația tânără este mult mai “deschisă la nou”, la risc, mai dispusă să încerce noi experiențe, și să mai vulnerabilă să caute calea scurtă, disponibilă, cu efort scăzut, de a face față problemelor.

 

           În același timp, și vulnerabilitatea biologică sau trăsăturile psihologice care predispun spre alte tulburări psihice, precum depresie, anxietate, schizofrenie, poate fi accentuate prin consumul și dependența de substanțe. Cu alte cuvinte, dacă sunteți predispus la afecțiuni mintale, drogurile o să vă agraveze starea.

 

           Dacă știți sau credeți că suferiți de depresie sau anxietate, recomandarea este de evitare a folosirii substanțelor psihoactive ca încercare de distanțare din suferința emoțională și de apelare la tratament și îndrumare specializate, psihiatric și psihoterapeutic.

Spre exemplu, consumatorii de canabis care au cazuri de depresie sau schizofrenie în familie, se expun unui risc mai mare de a dezvolta și ei aceste afecțiuni decât cei care nu au cazuri în familie. Studiile arată că tinerii care fumează marijuana înainte de vârsta de 15 ani sunt de patru ori mai susceptibili să dezvolte o boală psihotică, pe fondul dezvoltării neurologice încă în desfășurare.

 

           Rezultatele unui studiu care a comparat consumul de substanțe la adolescenții nondeprimați și la cei deprimați (prezentat într-o analiză a cercetărilor asupra legăturii dintre dependența de droguri și depresie desfășurată de Marcelli și Berthaut în 2007) au indicat faptul că la adolescenții deprimați, riscul de consum de substanțe se multiplică de două ori pentru tutun, de trei ori pentru alcool, de patru ori pentru hașiș și de zece ori pentru alte droguri. Alte studii au relevat un risc de dependență de nicotină multiplicat de 4.5 ori la adolescenții deprimați în raport cu cei nondeprimați.

 

           Dacă legătura dintre dependența de droguri și depresie este atât de puternică și bidirecțională, este necesar așadar să cunoaștem cât mai bine manifestările depresiei și cum să o prevenim. În plus, dacă patologia depresivă debutează cel mai adesea în adolescență, și tot adolescenții și tinerii sunt grupa de vârstă cea mai vulnerabilă spre consumul de droguri, credem că este necesar să privim cu atenție și spre manifestarea depresiei în adolescență.

Depresia – manifestări și riscuri

 

           Conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global, mai mult de 300 de milioane de oameni, de toate vârstele, sunt afectați de depresie (OMS, 2017). Aceasta este considerată ca fiind cauza principală a dizabilității la nivel mondial, conform aceluiași raport.

Dintre adulții care suferă de depresie severă recurentă, aproape 16.5% suferă și de tulburare privind consumul de alcool și 18% suferă de tulburare privind consumul de droguri. Pentru că simptomele specifice consumului de droguri pot imita simptomele depresiei, poate fi dificil diagnosticul depresiei atât timp cât persoana consumă încă. De asemenea, depresia se poate intensifica după oprirea consumului de drog.

 

           Depresia se poate manifesta diferit în funcție de persoana care o trăiește, însă este de cele mai multe ori caracterizată de o dispoziție scăzută, care poate varia de la o zi la alta, fiind adesea neinfluențată de circumstanțe. Manifestările depresiei pot include:

 

  • dispoziție depresivă
  • diminuarea interesului și a plăcerii
  • pierdere sau luare în greutate
  • insomnie sau dormit prea mult
  • agitație sau lentoare
  • senzație de oboseală persistentă
  • sentimente de inutilitate și vinovăție
  • diminuarea capacității de a lua decizii și de concentrare
  • gândul că viața este grea și nu merită trăită sau gânduri clare de suicid
  • reducerea stimei de sine și a încrederii în sine
  • sentiment de lipsă de valoare personală, pesimism.

Ca și perioadă de timp necesară pentru stabilirea diagnosticului în cazul episoadelor depresive, este nevoie de o perioadă de minimum 2 săptămâni în care simptomele să fi fost prezente în fiecare zi, în mare parte a zilei (sau mai puțin, dacă debutul este rapid și simptomele sunt neobișnuit de severe).

 

           Specifice adolescenței sunt, în cadrul depresiei, manifestările atipice. Depresia poate fi deseori mascată de anxietate, suferință, agitație psihomotorie, iritabilitate, preocupări pentru sănătate, frica de boală.

Manifestarea depresiei la adolescenți este puțin diferită față de manifestarea depresiei la adulți: ”Adolescentul prezintă rar sau poate chiar niciodată masca depresiei pe care o observăm la adultul deprimat. Trăsăturile adolescentului nu sunt căzute, fruntea nu este încruntată, el nu are deloc un aer abătut. În schimb, adolescentul poate avea un aer ostil, încruntat, încăpățânat sau chiar interiorizat, inhibat ori total indiferent la conversație, la întrebări, răspunzând cu o voce monotonă” (Marcelli & Berthaut, 2007, p. 20).

La adolescenți, chiar și atunci când este prezentă lentoarea psihomotorie, aceasta nu este permanentă, putând exista, pe parcursul zilei, momente în care acesta afișează, temporar, o gestualitate aparent fluidă, fără semne de încetineală.

La adolescenți, starea depresivă este rar exprimată în mod direct. În schimb, adolescenții exprimă lipsa de implicare, de interes sau a plăcerii, dezinteres pentru școală, pentru relațiile cu prietenii, pentru practicarea unui sport, pentru alte activități obișnuite, cu restrângerea intereselor.

Mai mult, la adolescenți starea depresivă este înlocuită de iritabilitate – simptom relațional, care apare într-o interacțiune cu o persoană atunci când excitația crește până ajunge la o descărcare de natură colerică sau agresivă. Aceasta apare mai ales atunci când este vorba despre o puternică apropiere afectivă între adolescent și cealaltă persoană.

 

           Devalorizarea sau sentimentul neputinței la adolescenți are legătură, în general, fie cu activitatea școlară, fie cu relația cu ceilalți. La adolescenți, sentimentul de culpabilitate este mai puțin frecvent însă, atunci când există, el acționează în general asupra familiei sau a activității școlare.

Alte manifestări care pot apărea, în special la adolescenți, sunt dificultățile de concentrare și de atenție, care le afectează performanța școlară, putând duce la abandon școlar. De reținut ar fi faptul că, uneori, părinții, profesorii sau chiar adolescentul însuși, cataloghează acest dezinteres și dificultățile de concentrare ca fiind “lene”.

De asemenea, pot apărea și tulburări de somn: dificultăți de adormire, treziri frecvente în timpul nopții, trezire dimineața devreme sau dificultăți de trezire cu prelungirea somnului dimineața. Pot apărea coșmaruri care au un aspect repetitiv.

Alimentația poate fi și ea afectată de depresie. Poate fi vorba fie de reducerea sau pierderea apetitului, de indiferență față de alimente, de comportamente anorexice sau bulimice. În formele cele mai grave ale depresiei, pot apărea elementele psihotice, sub formă de idei delirante, în concordanță cu dispoziția manifestată.

 

           Studiile în domeniu au relevat o serie de factori de risc în ceea ce privește posibilitatea de apariție a unei tulburări depresive în adolescență: decesului unui părinte, separarea părinților, o tulburare depresiv-anxioasă a unui părinte, dependența de alcool sau o boală cronică a unui părinte, dependența de droguri a unui părinte, probleme legate de șomaj, invaliditate, inactivitate a tatălui, boală de lungă durată, climat violent și abuzuri în familie, conflicte, lipsa de implicare a părinților în viața copiilor.

 

           Este adevărat, poate fi normal ca în perioada adolescenței să apară stări emoționale de tristețe, furie, confuzie sau izolare, ca parte din formarea personalității și a dezvoltării emoționale și cognitive. Însă depresia reprezintă o stare mai gravă care trebuie identificată și tratată, căci odată instalată, ea nu va trece pur și simplu de la sine.

 

           Îmbinate cu tratament medicamentos și psihoterapie (individuală, de grup, de familie), suportul, încurajarea, motivarea spre recuperare sunt foarte importante în sprijinul acordat unei persoane cu depresie.

 

           Dacă credeți că un prieten sau o rudă se confruntă cu simptome de depresie și anxietate, oferiți-vă sprijinul, ascultați-I și asigurați-le că modul în care se simt poate fi îmbunătățit; poate fi dificil pentru o persoană care suferă de depresie să își dea seama de la un moment dat că starea depresivă pe care o trăiește nu este starea sa emoțională obișnuită.

 

           Rămâneți în contact, sunați sau vizitați în mod regulat. Încurajați-i să facă o programare la medicul de familie sau la un profesionist din domeniul sănătății psihice, și oferiți-vă să mergeți cu ei la întâlniri dacă asta le-ar da mai mult confort. Încurajați-i să rămână activi și sănătoși. Dați atenție semnelor că ar putea să încerce să se auto-trateze prin consum de alcool și droguri, explicați de ce vă îngrijorează și încurajați-i să caute sprijin adecvat.

 

Tratamentul atunci când dependența de droguri se îmbină cu depresia:

 

            În primul rând, este indicat tratamentul psihiatric și psihologic simultan pentru depresie și dependență, mai ales că este necesară supravegherea și suportul medical pentru simptomele de sevraj date de oprirea consumului de drog.

Este probabil să fie necesară o perioadă de abstinență înaintea stabilirii unui diagnostic acurat, dat fiind că simptomele de sevraj pot mima, masca sau amplifica depresia. De asemenea, prognosticul este unul mai bun și complianța mai puternică în cazul implicării într-un program de psihoterapie care să adreseze ambele suferințe psihice.

Acest lucru este cu atât mai indicat dacă consumul de drog era folosit ca ameliorare a depresiei. Oprirea consumului poate cauza intensificarea depresiei, care la rândul ei poate atrage riscul de recădere și atfel reluarea cercului vicios depresie-dependență.

 

           Medicația prescrisă de medicul specialist psihiatru, psihoterapia, sprijinul familiei, internarea sau programul terapeutic rezidențial, implicarea familiei în recuperare, monitorizarea pentru prevenirea recăderilor sunt părți din lanțul terapeutic pentru tratarea dependenței de droguri și depresiei.

 

           Chiar dacă diagnosticul nu este unul îmbinat, de dependență și depresie, abordarea în recuperare este indicat să țină cont de posibila și frecventa legătură între dependența de droguri și depresie.

 

  • Dacă ați fost diagnosticat recent cu depresie, discutați cu medicul curant despre riscul abuzului de substanțe, monitorizați-vă atent consumul de alcool și căutați dezvoltarea uner strategii alternative funcționale de ameliorare a dispoziției – comunicarea și implicarea în relațiile cu ceilalți, mișcarea, activități de relaxare, meditația etc.

  • Dacă ați fost diagnosticat recent cu dependență de droguri sau aveți istoric de consum problematic de substanțe, este posibil să aveți sau să fi avut depresie mascată, nediagnosticată. Îmbinarea suportului medical, psihoterapeutic și al familiei vă poate ajuta să dezvoltați abilități adaptative de a face față emoțiilor și astfel să prevină recăderea în consum sau accentuarea simptomelor de depresie.       
     

           Dacă vă aflați într-un program de tratament și psihoterapie simultan pentru dependență de droguri și depresie, v-ar putea ajuta:

 

  • Înțelegerea manifestărilor depresiei și a faptului că stările depresive nu reprezintă starea dumneavoastră emoțională obișnuită;

  • Căutarea, cu ajutorul psihoterapeutului, a cauzelor profunde ale depresiei, pentru a putea vorbi despre ele și vindeca suferința interioară;

  • Încrederea că este posibil să vă recuperați din depresie și adicție și să mențineți echilibrul emoțional;

  • Să faceți activități care să vă inspire, să vă reaproprie de propriile valori, să vă mențină activ și sănătos;

  • Căutarea confortului în relațiile de familie, cuplu, prietenie;

  • Dezvoltarea răbdării, a toleranței față de emoții, a încrederii în capacitatea personală de a evolua;

  • Identificarea și modificarea comportamentelor care mențineau adicția.


Surse:

 

Blume, A. W. (2011). Consumul și dependența de droguri: Ghid practic de evaluare, diagnostic și tratament. (M.  Andriescu & F. Sia, Trans.). Iași: Editura Polirom.

 

Cosman, D. (2010). Psihologie medicală. Iași: Editura Polirom.

 

DSM IV-TR. (2003). Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale (ed. a 4-a revizuită). Bucureşti: Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România.

 

Iftene, F. (2004). Comportamente adictive ale copiilor și adolescenților. In Tratat de psihopatologie și sănătate mentală a copilului și adolescentului (Vol. 1, pp. 229–315). Timișoara: Editura Artpress.

 

Marcelli, D., & Berthaut, E. (2007). Depresie și tentative de suicid la adolescență. (G.-L. Dafinoiu, Trans.). Iași: Editura Polirom.

Share this post

Share on facebook
Share on google
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on print
Share on email

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

clinica-aliat-suceava.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie.

Vă putem ajuta?

Contactaţi direct clinica