dependenta de tehnologie

Dependența de tehnologie

de Călin H. Bârleanu, psiholog clinician Clinica Aliat Suceava

Înainte de pandemia declanşată de Covid-19 (care a atras atenţia asupra unui fenomen identificabil la nivel global) noile tehnologii au atras din ce în ce mai mulţi oameni, indiferent de gen sau de vârstă. De la copii, la tineri şi adulţi, jocurile, de exemplu, practicate la distanţă prin intermediul internetului şi folosind diferite console au câştigat un teren din ce în ce mai mare. 

Acesta este, fără îndoială, şi cel mai simplu exemplu care arată că tehnologiile noi, care folosesc internetul şi facilitează contactul oamenilor, reuşesc să servească unui scop sau unei nevoi umane. Exemplele sunt nenumărate în acest sens: mame care îşi ignoră copiii pentru că timpul a trecut „fără să-şi dea seama” (uneori cu consecinţe din cele mai dramatice), adolescenţi sau adulţi care îşi pierd viaţa în faţa ecranelor, şi la propriu (încetând din viaţă pe fondul lipsei de hidratare şi/ sau al blocării în aceeaşi poziţie preţ de zeci de ore), oameni (de obicei, bărbaţi) care îşi dedică timpul liber unui mediu virtual şi nu celui real unde familia poate fi compusă din mai mulţi membri, între care şi copii. 

Contextul pandemic nu a făcut decât să accentueze o realitate care a fost deja discutată şi cercetată şi asupra căreia încep să se întoarcă şi marii dezvoltatori de jocuri, cu mesaje care să atragă atenţia asupra abuzurilor. 

Dependența de tehnologie, tot mai mult prezentă în viețile noastre

La fel de adevărat este că, din 17 ani la catedră, doar în ultimii 6-7 ani am început să pierd atenţia studenţilor cu care colaborez. Accept, evident, şi ipoteza că cel care emite şi organizează întâlnirea (adică eu) este om şi, mai mult, potenţial supus proceselor specifice, de plafonare, pierdere în rutină, sau, mai grav, dispariţia pasiunii pentru meserie şi pentru ceea ce presupune ea. 

Oricât încerc să atrag prin pasiune sau natura informaţiilor, telefoanele par uneori mai atractive. Evident, la mijloc se află atât tehnologia, cât şi ceea ce oferă ea în plan emoţional. Să avem în vedere că în ultimii ani China a restricţionat, cel puţin teoretic, perioada pentru care un copil poate juca online, în vreme ce peste ocean procente în creştere arată că din ce în ce mai mulţi oameni sunt permanent (!) conectaţi la internet şi oricând dispuşi să interacţioneze cu tehnologia. 

Absenţa stimulilor care au capacitatea de a antrena cogniţia şi fizicul în aceeaşi măsură, nu neapărat în acelaşi timp, devine un factor care declanşează din ce în ce mai mult o formă de comportament care evocă dependenţa de tehnologie. 

Astfel încât, jocurile, navigarea pe internet, navigarea pe diferite pagini de socializare dezvăluie comportamente care nu doar că distrag atenţia, dar au şi capacitatea de a „anestezia”, amorţind simţurile şi unele dintre cele mai importante procese psihice, specifice unei igiene emoţionale. 

Semnele dependenței de tehnologie

Semnele dependenţei de tehnologie sunt de obicei simplu de observat, inclusiv de cel care suferă de o asemenea adicţie: folosirea iraţională, chiar şi în contextul în care provoacă daune sau neajunsuri de ordin material sau emoţional (un procent surprinzător de mare de bărbaţi joacă investind mai ales timp, în vreme ce se află şi în ipostaza de iubit, soţ şi/ sau tată) şi ascunderea faptului că se practică o formă de consum prin intermediul tehnologiei. 

Jocurile stimulează la fel de intens ca pornografia care estre consumată de mulţi ani deja exclusiv prin intermediul internetului, provocând forme de adicţii veritabile care, scăpate de sub control, intervin agresiv în viaţa individului şi uneori chiar în buna desfăşurare a activităţii profesionale. 

Adicţia de pornografie îi poate modifica individului comportamentul, de pildă, astfel încât să caute şi să consume conţinut specific chiar de pe calculatorul de serviciu sau chiar în timpul orelor de serviciu, ceea ce, în mod evident, reprezintă o reală vulnerabilitate. 

Alte semne ale dependenţei de tehnologie, cu frecvenţă destul de înaltă, se referă la numărul de ore dormite, fie de copil, fie de adult. Desfăşurarea greoaie a activităţii, de serviciu sau de studiu, pentru că notificările atrag foarte des atenţia, deraind fluxul concentrării, sugerează aceeaşi adicţie care, de această dată, ar trebui să atragă atenţia privind nu doar productivitatea individuală, ci chiar capacitatea de a evolua socio-profesional. 

Există inclusiv afecţiuni care atrag atenţia asupra excesului de tehnologie, de obicei, în privinţa posturii, dezvoltării osoase şi musculare. Durerile de cap sau acumularea kilogramelor stau mărturie în acest sens pentru o formă de adicţie care se manifestă asemeni unei pandemii. 

Renumitul psihiatru Manfred Spitzer a dedicat demenţei digitale mii de pagini în care arată, folosind studii proprii şi articole care se bazează pe eşantioane cu mii de participanţi, că folosirea noilor media în exces vine cu riscuri extrem de mari, la toate vârstele. 

Ce e de făcut și cum poți ține sub control adicția de tehnologie?

Comunicarea exclusiv prin intermediul tehnologiei poate genera o formă de adicţie, la fel cum jocurile, de orice tip ar fi ele, mai ales cele de noroc, devin o veritabilă sursă de suferinţă. 

Cumpărăturile online, la fel ca navigarea compulsivă, căutând aparent ceva, contribuie la instalarea unei adicţii în cel mai autentic sens al cuvâtntului, când individul pierde sensul şi controlul timpului, orele de zi şi de noapte contopindu-se într-o singură mare perioadă în care guvernează un singur comportament. 

Este iraţional să ne imaginăm „abstinenţa” completă de tot ceea ce înseamnă tehnologie, în contextul în care lumea se foloseşte de ea din ce în ce mai mult. Acceptarea însă, nu înseamnă în acest caz, aşa cum am spus, debutul abstinenţei, ci mai degrabă a igienei procesului de comunicare şi de utilizare a noilor media. 

Recunoaşterea şi acceptarea unei posibile dependenţe poate fi urmată de întâlnirea cu un psiholog alături de care să înceapă programul de redresare şi recuperare. 

Sentimentele de vinovăţie, absenţa din cadrul vieţii de familie, atenţia orientată uneori exclusiv spre una sau mai multe dimensiuni propuse de tehnologiile moderne lasă urme adânci în viaţa de cuplu şi/ sau de familie. Paşi mici, dar care odată asumaţi, duc spre redobândirea sau reînvăţarea unui tipar de utilizare acceptabil social (referindu-ne aici la viaţa de familie) şi mai puţin toxic din punct de vedere emoţional. 

Lasă-ne să te ajutăm să-ți tratezi dependența

și să duci o viață normală.

Share this post

Share on facebook
Share on google
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on print
Share on email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

clinica-aliat-suceava.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie.

Vă putem ajuta?

Contactaţi direct clinica