alcool

DEPENDENȚA DE ALCOOL

Problematica consumului de alcool în România, prin creșterea numărului de persoane care au o problemă legată de uzul de alcool și prin intervalul de vârstă în scădere accelerată în ultimii ani, atrage tot mai mult îngrijorarea specialiștilor din domeniul sănătății. În prezent, România se află pe locul cinci în topul țărilor cu numărul cel mai mare de consumatori de alcool, potrivit unei statistici recente a Organizației Mondiale a Sănătății.

De altfel, una din cele mai dese întâlnite probleme de dependență în țara noastră și cu efecte extrem de nocive asupra organismului și creierului este dependența de alcool. 

Cum se manifestă dependența de alcool?

În cursul dezvoltării dependenței etanolice, persoana începe prin creșterea cantității și frecvenței consumului de alcool și prin a petrece tot mai mult timp în situații de consum, ajungând să dezvolte în timp un comportament de consum compulsiv. Apar astfel toleranța și sindromul de abstinență etanolică, elementele cheie care definesc dependența de alcool. Toleranța se referă la creșterea în timp a cantității și frecvenței consumului de alcool pentru a menține obținerea acelorași efecte. Sindromul de abstinență indică modificarea comportamentală și starea de disconfort emoțional intens, concomitent cu simptome fiziologice și cognitive, care apar în situația deprivării de alcool la persoana care a menținut un consum prelungit de cantități mari de substanță. Mai departe, treptat, persoana începe să piardă din capacitatea de a se controla pe sine şi de a controla consumul de alcool, sau, în cazurile grave, să dezvolte dificultăţi persistente de a se opri singură din consum, în ciuda eforturilor proprii şi a insistențelor membrilor familiei sau recomandărilor specialiștilor.

În același timp, în cursul instalării și cronicizării dependenței, apar probleme psihologice secundare, emoționale sau comportamentale, diverse afecțiuni ale ficatului și dezechilibre la nivelul întregului organism, probleme la muncă și în relațiile de familie. Alături de elementele de toleranță și abstinență, afectarea semnificativă a funcționării personale, profesionale și socio-familiale și a stării de sănătate, fac ca dependența de alcool să fie o problemă complexă, cu multiple consecințe, care necesită o intervenție intensă și de durată.

Dependența de alcool este o boală cronică a funcționării creierului caracterizată de prezența unui grup de simptome cognitive, comportamentale și fiziologice asociate continuării consumului de alcool de către o persoană în ciuda apariției unor probleme importante în legătură cu substanța, care afectează semnificativ sănătatea, bunăstarea personală, relațiile socio-familiale. Dependența de alcool se instalează, se manifestă și este menținută prin consumul repetat de alcool care duce de regulă la toleranță, sindrom de abstinență și la un comportament de consum compulsiv a substanței.

În momentul în care persoana conștientizează ca nu mai poate controla consumul de alcool și încearcă să reducă, să se întoarcă la consumul ocazional inițial sau să nu mai consume alcool deloc, apare starea de sevraj etanolic. În acest caz, este posibil ca persoana să reia și să continue consumul de alcool pentru a ușura sau evita simtomele neplăcute de sevraj (stare de agitație, dureri de cap, tremurături, transpirații, amețeli, greață, nervozitate, palpitații, convulsii, delirium tremens). În acest context, există simptome de sevraj complicat, precum convulsii, halucinații, delirium, care indică stări de urgență medicală și necesitatea asistării medicale pentru că pun în pericol viața persoanei. De aceea, primul pas în tratamentul dependenței de alcool este dezacoolizarea, concretizată prin curățarea organismului de substanță și depășirea stării de sevraj, recomandată invariabil de a fi făcută într-o unitate spitalicească.

Când știm că o persoană are o problemă de dependență? Ești dependent de alcool dacă bei o bere în fiecare seară?

Dependența de alcool se instalează treptat, fiind ultima treaptă într-un ”crescendo” al consumului de alcool. Astfel, la început, vorbim despre un consum responsabil, controlat, nepericulos pentru sănătate. Însă ce înseamnă consum responsabil? Depinde el de cantitate sau de frecvența consumului de alcool? Răspunsul este că depinde de ambele, interpretat în funcție de cantitatea de alcool pur regăsită în băutura alcoolică consumată.

Mai exact, pentru menținerea unui consum responsabil și nepericulos pentru sănătate, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă să nu fie depășite 2 unități de alcool pe zi sau 5 unități la o ocazie, și maximum 14 unități de alcool pe săptămână – în cazul bărbaților, și 1 unitate de alcool pe zi sau 4 unități la o ocazie, și maximum 7 unități de alcool pe săptămână, în cazul femeilor și bărbaților cu vârste peste 60 ani. De asemenea, este recomandată în același timp cel puțin o zi pe săptămână fără consum de alcool.

Printr-o unitate de alcool se înțelege cantitatea de băutură care conține nu mai mult de 10g de alcool pur, și anume regăsită într-un pahar de vin de 125 ml sau în 330 ml de bere sau într-un shot de tărie de 30 ml. De exemplu, un bărbat care preferă de regulă să bea vin, menține un consum de alcool responsabil dacă nu depășește două pahare de vin pe zi sau cinci pahare de vin la o ocazie, și are cel puțin o zi din săptămână în care nu consumă deloc alcool.

Ce se întâmplă când consumul de alcool depășește aceste recomandări? Când consumul de alcool poate deveni problematic, periculos pentru sănătate?

În primul rând, creșterea consumului de alcool pentru o anumită perioadă de timp dincolo de aceste limite recomandate plasează consumatorul într-o zonă de risc, în care consumul de alcool ar putea ajunge problematic. Astfel, consumul de alcool la risc reprezintă prima treaptă în continuumul problemelor asociate consumului etanolic, implicând riscul apariției dificultăților de control al consumului și determinând astfel recomandarea de reducere a cantitatii sau frecvenței de consum și revinerea la consumul de alcool controlat, responsabil. În caz contrar, consumul poate deveni problematic, ducând la apariția unor dificultăți ale persoanei de a-l controla. Vorbim în acest caz de consumul de alcool abuziv, care ajunge să cauzeze probleme în familie și la muncă, afectarea sănătății, sau chiar riscul unor fapte penale, săvârșite în stare de ebrietate (condusul mașinii sub influența alcoolului, fapte violente, accidentări la locul de muncă etc.). Consumul de alcool abuziv indică așadar apariția unor probleme privind capacitatea persoanei de a controla consumul și a unor simptome cognitive și comportamentale, fiind  recomandată consultarea unui specialist.

Dependența etanolică reprezintă ultima treaptă a problemelor privind controlul consumul de alcool. Persoana cu dependență de alcool nu mai este capabilă să controleze cantitatea și frecvența consumului, îi este alterată libertatea de a alege și de a lua decizii pentru sine. Totodată, pe langă dependența etanolică caracterizată prin consumul zilnic sau aproape zilnic de alcool într-o cantitate crescută, există ”dependența în salturi” sau consumul de alcool de tip binge, concretizată prin perioade de abstinență urmate de perioade de consum de alcool intens, excesiv. De multe ori, conștientizarea faptului că au o problemă legată de alcool este mai grea în cazul consumatorilor de tip binge. Aceștia pot crede și susține că a fi alcoolic înseamnă să fii în fiecare zi beat, în șanț sau la cârciumă, sau a bea dimineața ca să nu mai tremuri, iar ei nu au o problemă cu alcoolul pentru că ei nu beau în felul acesta.

Oricine poate dezvolta o problemă de dependență de alcool, la orice vârstă, indiferent de sex, nivel de educație, mediu de proveniență, situație materială, dacă are sau nu în familie persoane cu probleme de consum de alcool. Dependența de alcool nu alege și nu este îngăduitoare cu nimeni. Însă ea poate fi tratată. Iar tratamentul începe cu conștientizarea problemei legată de alcool și căutarea de ajutor specializat.

Metode de tratament și de auto-tratament. Ce poate face o persoană care a conștientizat problema și vrea să primească tratament?

În primul rând, este necesar ca persoana să conștientizeze și să înțeleagă că are o problemă legată de alcool. Acesta este cea mai mare provocare în tratamentul dependenței de alcool. În procesul schimbării sunt mai multe faze prin care trec persoanele dependente de alcool. Prima este negarea, în care persoana susține că nu are o problemă, că toți ceilalți au ceva cu ea. Urmează apoi etapa precontemplării, în care persoana este ambivalentă cu privire la schimbare:”S-ar putea să am o problemă, însă nu sunt pregătit/ă să fac o schimbare”. În următoarea fază, de contemplare, persoana conștientizează problema legată de alcool și își dorește și asumă schimbarea: ”Da, am o problemă reală legată de consumul de alcool și sunt pregătit/ă să fac o schimbare, să mă opresc din băut.” Însă între aceste faze pot trece ani, în cazul persoanelor dependente de alcool negarea fiind de cele mai multe ori etapa cea mai lungă, de puternică înverșunare.

Apoi, asumarea problemei și a dorinței de tratament plasează persoana în drumul spre etapa de acțiune, de schimbare propriu-zisă, în care caută ajutor specializat pentru a putea recâștiga controlul asupra consumului de alcool. Din acest moment, persoana intră în tratament, proces care cuprinde mai multe etape și fațete. Un comportament de consum de alcool care a durat ani și care aduce cu sine alte probleme apărute pe parcurs nu poate dispărea sau vindeca în câteva săptămâni sau luni, nu există tratamente-minune. Persoana are nevoie să formeze abilități prin care să poată menține schimbarea și să prevină reluarea consumului de alcool, să conștientizeze că modificările asupra creierului cauzate de consumul îndelungat de alcool sunt de lungă durată, cronicizate. Cu cât consumul este mai vechi, cantităţile de substanţă consumate sunt mai mari şi afectarea corpului şi a creierului mai severă, cu atât tratamentul va trebui să fie mai intens, va conţine mai multe componente şi se va întinde pe o durată mai lungă de timp.

În general, tratamentul unei dependențe cuprinde o combinaţie din următoarele componente: evaluarea problemei de dependenţă (identificarea problemelor cauzate de consumul de substanţă în sfera medicală, psihologică, socială, profesională şi a severităţii dependenţei), intervenţii psihologice (consiliere psihologică şi psihoterapie individuală, de grup și de familie), intervenţii psihiatrice (prescrierea de medicamente specifice pentru dependenţă, dar şi medicamente pentru tulburări asociate – depresie, anxietate), intervenţii sociale (abordarea şi modificarea mediului unde persoana îşi petrece timpul).

În tratamentul dependenței de alcool, dezalcoolizarea este primul pas, reprezentând curățarea organismului de substanța adictivă, de toxinele acumulate în urma consumului etanolic abuziv. Dezalcoolizarea trebuie făcută într-o unitate spitalicească, în care persoana să fie asistată medical în depășirea stării de sevraj. Mai departe, cu toate că este o etapă esențială de tratament, dezintoxicarea nu este suficientă pentru a asigura recuperarea pe termen lung.

Pentru acesta, este recomandată stabilirea unui plan terapeutic care să răspundă cât mai mult nevoilor specifice ale persoanei și care să cuprindă servicii medicale de evaluare, tratament și monitorizare psihiatrică, terapie individuală, terapie de grup cu persoane cu probleme similare, terapie de familie, artterapie pentru exprimarea emoțională.

Un alt tip de tratament recomandat în cazul dependenței de alcool, disponibil și în țara noastră, este cel rezidențial, oferit în Centrul Aliat. Tratamentul rezidențial presupune oferirea de servicii integrate de psihoterapie și servicii psihiatrice, cu posibilitate de cazare, atât pentru beneficiari, cât și pentru familiile/apropiații acestora, asemenea centrelor de tratament din străinătate. Concepută după o metodă terapeutică integrativă, adaptată nevoilor persoanelor cu dependențe, rezidența este un tip de intervenție care se desfășoară pe o perioadă determinată, de 1 – 2 săptămâni, și care constă într-un program terapeutic foarte structurat și intensiv format din intervenții psihologice de grup și individuale, cu exerciții de dezvoltare personală și de mindfulness (conectarea la simțuri și schimbarea atenţiei de la gânduri, de la ceea ce se întâmplă în minte la ceea ce se întâmplă în jur, la trăiri) alături de programe de dezvoltare a condiției fizice și de activare comportamentală care iau forma unor misiuni – trasee montane parcurse alături de un terapeut sportiv. După încheierea rezidenței, persoana continuă tratamentul început în localitatea de reședință, în cadrul programelor terapeutice de tip ambulator. Rezidența este recomandată oricărei persoane care a trecut de perioada sevrajului, a oprit consumul de alcool și dorește să primească tratament integrat rezidențial pentru menținerea schimbării.

Eficiența programului terapeutic rezidențial în tratamentul dependențelor este dat de asigurarea unui mediu stabil, sănătos, suportiv, organizat, unde clienții să poată să înveţe din nou să se reintegreze social, să socializeze și să respecte un program zilnic, să își exprime emoțiile într-un mediu securizant în care să se simtă respectaţi şi acceptaţi, să redescopere resurse personale pe care le credeau uitate sau pierdute, care îi ajută să mențină schimbarea.

Așadar, este important ca orice persoană care suferă de o dependență să știe că aceasta este vindecabilă și că poate primi ajutor de specialitate. Este știut că dependența de alcool poate îmbolnăvi, pe langă afectarea creierului, și alte organe vitale, precum ficatul, pancreasul, sistemul digestiv. Cu toate acestea, abstinența, tratamentul medical, terapia psihologică individuală și de familie, grupul de suport, tratamentul rezidențial și schimbarea stilului de viață pot favoriza condițiile necesare vindecării organismului, fizic și psihic. Este un proces complex, de lungă durată, care solicită toate resursele persoanei, implicarea, forța motivațională, însă care oferă rezultate neprețuite – recuperarea libertății, a controlului asupra propriei vieți.

Despre autori

Share this post

Share on facebook
Share on google
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on print
Share on email

4 Responses

  1. Sant foarte interesata de aceasta clinica ,in special în privința dezalcolizarii Soțul sau fostul m-ai bine zis s făcut deja 2 dezalcolizarii,una de 20 zile și una de o luna de zile Amândouă au eșuat ,am fost alaturi de el dar nu a funcționat Santem despărțiți dar as vrea să îl ajut este intr-o stare de depresie,e bolnav și bea in continuare As vrea să știu cât costă și cât dureaza

  2. Buna ziua .
    Va putem oferi toate informațiile de care aveți nevoie și tot sprijinul nostru . Va rugam sa ne contactați telefonic la numerele (0744) 285 178 sau (0748) 230 409 pentru detalii .
    Mulțumim

  3. Tata este un alcoolic, nu recunoaste acest lucru si nu ne lasa nici pe noi sa recunoastem acest lucru. Nu mai locuiesc cu el de mult timp, desi are inca control emotional asupra mea! M-ar ajuta acest program sa descopar cum mi a influentat si imi influenteaza acest lucru viata?

    1. Terapia codependenței ajută persoana afectată emotional să înțeleagă și să proceseze suferința trăită. Persoana codependentă descoperă modalități de a se vindeca .
      Vă rugăm să ne contactați telefonic pentru a vă oferi mai multe detalii. Vă mulțumim!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

clinica-aliat-suceava.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie.

Vă putem ajuta?

Contactaţi direct clinica