dependenta de marijuana

Cum se manifestă dependența de marijuana?

Dependența de marijuana apare când individul dezvoltă toleranță la substanțele stimulante ale drogului și are nevoie de mai multă substanță pentru a obține același efect. Când drogul intră în creier, acesta tulbură procesele neuronale natural. făcând ca o anumită funcție să fie mai intensă, iar alte funcții să fie mai scăzute decât normalul.

Ce este toleranța la marijuana?

Creierul, într-un fel, se apără de drog dezvoltând toleranța. Cu timpul, omul respectiv poate trece la droguri mai tari și mai stimulante. Sunt studii care au arătat că cei care devin depedenți de marijuana au mai puțini receptori în creier pentru canabioizi endogeni (compusul activ al marijuanei, THC, mimează acești canabioizi ai corpului). THC de asemenea afectează sistemul de recompense din creier, eliberarea de dopamină, hormonul plăcerii. „Dopamina este unul din cei mai importanți neurotransmițători care reglează recompensa, motivația, autocontrolul”, spune Dr. Nora Volkov, unul din xsavanții care studiază neurobiologia adicției. „Toate drogurile cauzatoare de dependență, legale sau ilegale, pot stimula secreția de dopamine, și ,prin aceasta, activează ariile plăcerii din creier. De aceea, atunci când iei un drog, simți plăcere.”

Un creier mai lent ?

Volkov a făcut un studiu care a arătat răspunsul slab la dopamină al celor care fumează marijuana. Când li s-a dat metilfenidat, component care ridică nivelul de dopamine din creier, cei care luau marijuana nu aveau același răspuns ca cei care nu fumau iarbă. Cu cât reacția lor era mai slabă la metilfenidat, cu atât mai intense erau emoțiie lor negative inclusiv iritabilitate, anxietate, depresie si agresivitate. „Problema nu este că ei produc mai puțină dopamină, ci că stimularea dopaminei în creierul lor e foarte înceată”, a spus Volkov. „Creierul lor nu știe ce să facă cu dopamina, semnalul de secreție a acesteia nu e auzit, nu e comunicat corect mai departe”, mai spune ea.

Volkov crede că acest răspuns scăzut la dopamine este dat de folosirea marijuanei în cazul fumătorilor acesteia. Altă posibilitate ar fi că fumătorii de marijuana care abuzează de ea au în mod natural un sistem dopaminic mai puțin reactiv, făcând-i să fie mai expuși la a dezvolta dependență.

„Cea mai comună moștenire legată de adicție este moștenirea plictiselii”, a explicat alt autor al studiului. „Există un grup de oameni care se nasc cumva plictisiți. Ceea ce au ei particular este un sistem dopaminic cam cu 20% mai puțin reactiv decât normalul. Când încearcă prima dată un drog, așa cum e canabisul, parcă se aprind luminile. Ei îmi spun: «Doctore, așa ar trebui să mă simt? Sunt atât de plictisit… Dar nu-mi pasă de plictiseală când sunt fumat.»”

„Da, dar problema este că apar consecințe: este adevărat, după consum ei sunt mai sociabili, fac mai multe lucruri, notele chiar sunt mai mari. Însă dezvoltă toleranță”, spune dr. Volkov.

Ea a mai explicat că schemele de activitate din creier se modifică, în sensul că, dacă la început drogul activează centrii plăcerii, în timp ajunge să activeze arii din vecinătate care reglează formarea de obiceiuri. „Drogul începe să influențeze formarea de rutine și obiceiuri, și acest fapt permite trecerea de la un comportament care e predominant dirijat și controlat la început, dorit și activ, la unul automat, pentru că se creează un obicei.”

Dependența și sevrajul marijuanei

Odată instalată toleranța, se poate forma dependența. Dacă cineva consumă marijuana destul de des, creierul se obișnuiește. În încercarea de a reveni la starea inițială, creierul va compensa diferența, crescând o funcție pe care drogul a scăzut-o, cum ar fi frecvența cardiac. Sau scăzând o funcție pe care drogul a crescut-o, cum ar fi dispoziția.

Asta înseamnă că, atunci când efectul drogului trece, inima începe să bată mai tare, omul poate deveni iritat sau deprimat, sau poate avea orice altă reacție de sevraj. O persoană nu e dependentă de o substanță câtă vreme renunțarea la ea nu duce la simptome negative. De exemplu, dacă luăm un antialgic pentru dureri și îl luăm conform indicațiilor medicului, nu vom deveni dependenți de medicament. Dar dacă oprirea medicamentului are consecințe negative – iritabilitate, greață, frisoane – acesta e un semn de depedență. Asta li se poate întâmpla celor care iau medicamente împotriva durerii o lungă perioadă, chiar dacă ele sunt prescrise de medic.

Așadar, un medicament poate da dependență, dar nu abuz. E cazul medicamentelor împotriva durerii. Sau poate să nu dea deloc simptome de sevraj, așa cum e cazul cocainei, dar să fie foarte periculos pentru sănătate.

Deși nu este atât de dur precum cel de alcool sau de heroină, seveajul de marijuana e destul de neplăcut pentru cei care fumează frecvent. Sevrajul este imaginea a ceea ce poate face drogul. Dacă canabisul te face să fii relaxat, când te lași, vei fi iritabil și morocănos. În loc să experimentezi efectele sedative ale marijuanei, vei avea insomnii dacă te lași. Pierderea apetitului și greața pot apărea. În loc de efectul characteristic al marijuanei de suprimare a viselor de noapte, când persoana nu mai fumează are vise intense, posibil coșmaruri.

Despre autori

Share this post

Share on facebook
Share on google
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on print
Share on email

One Response

  1. Data viitoare poate puneti in articol si un link care sa duca la studiul de unde vin datele, chiar daca poate tre sa platesti pentru el.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

clinica-aliat-suceava.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie.

Vă putem ajuta?

Contactaţi direct clinica