Multă lume spune că este doar un diagnostic „moft” pentru cineva care nu își poate ține pantalonii încheiați.
Dar dependența de sex e o problemă reală și o suferință mai mult decât o plăcere. Adicția la sex impactează viața în mod negativ, și pe a pacientului dar și pe a celor din jur, și poate include: adicție la pornografie, comportamente sadice și masochiste, obsesii sexuale ce interferează cu activitatea zilnică, prostituție.
În condițiile în care azi, adolescenții mai cu seamă, au un acces aproape nelimitat la pornografie și nu prea sunt educați cu privire la sexualitatea umană, pericolul ca aceștia să aibă o viziune distorsionată asupra sexului și să dezvolte dependențe de pornografie și sex este destul de mare.
Cel afectat se simte nefericit, jenat, poate dezvolta anxietate, abuz de substanțe, simptome obsesiv-compulsive. De cele mai multe ori, adicția la sex este însoțită sau precede o depresie sau o anxitetate. Este necesar un examen psihiatric detaliat și tratarea acestor probleme adiacente pentru a putea susține terapia pentru dependența de sex.
Și partenerul e suferind
Partenerul cuiva cu adicție la sex se poate simți izolat, umilit, furios, folosit în momentele intime. De asemenea, este un semn că partenerul respectiv nu știe să pună limite sănătoase și relație, să spună deschis ce refuză să facă.
Adesea, un dependent de sex schimbă partenerii/partenerele, și când e singur/ă, se simte gol pe interior, incomplet. Tinde să mascheze și să fugă din fața acestor emoții recurgând la partide de sex, folosindu-se de sex ca de un medicament. Terapia de cuplu ar revela problemele și ar aduce câteva posibile soluții.
Riscul comportamentului sexual compulsiv este prezența bolilor cu transmitere sexuală, sarcini nedorite, scăderea calității relațiilor sociale, de familie, de cuplu, scăderea randamentului la muncă.
Semne ale dependenței de sex:
Cei care își pun problema dependenței de sex sunt puțini. De obicei, cei mai mulți neagă că ar avea această problemă. Dar partenerul (sau partenera) poate vedea anumite semne, de genul: persoana se simte neputincioasă în fața propriei sexualități, simte rușine și are stima de sine scăzută, promite că nu mai înșeală dar nu se ține de cuvânt, preocuparea pentru sex e obsesivă.
Adicția la sex vine dintr-un cumul de factori, cum ar fi genele (moștenește predispoziția pentru reglare emoțională mai slabă, pentru impulsivitate, căutare de senzații. Persoana poate avea și predispoziție la anxietate și depresie (pe care le „tratează” empiric, cu sex).
Altă cauză ar putea fi hormonii (testosteron și estrogen la niveluri mari, de unde și libidoul crescut) sau din mediu, cum ar fi expunerea timpurie la pornografie.
Cauzele sociale pot fi: izolarea sau respingerea din partea omenilor, a unui partener potențial, de care persoana s-a îndrăgostit, și care îl/o face pe cel respins să caute un fel de răzbunare simbolică în pornografie sau în alți parteneri aleși la întâmplare.
Tot la nivel social poate fi numită imitația: oamenii fac ce fac alți oameni. Deci dacă un adolescent își vede prietenii consumând compulsive pornografie și relații pasagere, e posibil să facă la fel.
Tratamentul adicției la sex
Ca orice dependență, adicția la sex are nevoie de terapie. De sesiuni individuale de terapie, și cele mai bune rezultate le dă terapia cognitiv- comportamentală (care se concentrează pe reglajul emoțiilor și gândurilor).
Terapia de grup este iarăși binevenită. Grupul îi dă celui afectat de acest tip de dependență confort și senzația că nu e singur. Este utilă și terapia de cuplu (și partenerul celui dependent e afectat de suferință).
Terapia medicamentoasă poate ajuta, mai ales cea antidepresivă (care poate scădea libidoul). Același efect îl au medicamentele anti-androgenice (reglează testosteronul).
Medicamentele pshiatrice vizează reglarea serotoninei și a dopaminei. Dopamina este substanța satisfacției. De fiecare dată când persoana respectivă seduce un nou partener sau face sex, în creier are loc o descărcare de dopamină.
Acest fapt crește așteptarea ca aceeași stare de bine să aibă loc și la următoarea ocazie sexuală, adică recompensă. Prin reglarea medicamentoasă și comportamentală a dopaminei scade legătura dintre sex și recompensă.
