Ce înseamnă codependența?

Ce este codependența?

Codependența este un fenomen mai puțin cunoscut și înțeles de către cei care au în familie un alcoolic sau un dependent de orice alt drog (sau cu o dependență comportamentală, de ce nu, de pildă, de păcănele…).

O soție care de ani de zile preia sarcinile soțului, și acesta este, încetul cu încetul, deresponsabilizat – iată un caz de codependență. La fel poate fi cel al mamei care, și atunci când copilul are 20 de ani și consumă marijuana sau joacă toată ziua jocuri video, îl asistă, îi spală, îi gătește, îi găsește scuze.

Cum știi dacă ești codependent?

Care sunt mărcile acestui sistem de relații familiale disfuncțional? Cum știi dacă, inconștient, încurajezi consumul celui dependent?

• …dacă ai o tendință recunoscută de a fi Salvator, de a scoate din belea oamenii, dacă îți iei responsabilitatea pentru ceilalți,

• …dacă sacrificiul de sine îți dă un sentiment de stimă de sine și de sens în viață,

• …dacă ai ales în trecut să stai în relații caracterizate de grija pentru celălalt, de salvarea acestuia (sau acesteia, și bărbații pot fi condependenți),

• …dacă în mod obișnuit încerci să aduci pe calea cea bună pe cineva cu probleme, în ciuda costurilor financiare, emoționale mari pentru tine,

• …dacă pari să atragi numai persoane cu probleme, care caută pe cineva să le salveze astfel încât ele să evite responsabilitățile de adulți și să se salveze singure,

• …dacă ai un pattern de bune intenții de intrare în relații care te consumă nervos și în care nu primești mare lucru,

…ai putea fi codependent.

Când și cum apare codependența?

Comportamentele de codependență își au, de obicei, rădăcina în copilărie. Copiii care mai târziu devin codependenți în cuplul sau familia lor, își suprimă nevoile de foarte devreme și învață să le fie altora de folos, să se sacrifice, să nu ceară nimic pentru ei.

Cel mai adesea, au avut un părinte imprevizibil, dependent de ceva. A fost nevoie să aibă grijă de frații mai mici sau chiar de acel părinte. Părinți abuzivi sau manipulatori care i-au învățat pe acei copii că iubirea se câștigă cu greu, numai dacă faci sacrificii pentru părinți, iată încă o situație care duce la formarea personalității codependente la adult.

Trebuie spus că o persoană codependentă nu este conștientă de pattern-ul ei de comportament. Ea face tot ce face cu cele mai bune intenții. Vrea să salveze un partener iresponsabil, să îl ajute să se maturizeze, vrea să fie totul bine, evită conflictul, crede că pentru o relație trebuie să te sacrifici, că nimic în viață nu este ușor, etc. În realitate, toate acestea sunt idei care maschează codependența.

Dar ce îl face pe cel ajuns codependent să intre în aceste relații disfuncționale?

• Stima de sine scăzută. Când un copil a învățat toată copilăria și adolescența că nu este destul de bun, când a fost comparat cu alții și la comparație a ieșit inferior, când s-a simțit o viață întreagă inadecvat, rușinat sau vinovat, atunci, cu un mare grad de probabilitate, va intra în relații de codependență.

• Dorința de a-i mulțumi pe toți. Dacă simt nevoia sa refuze, să spună „nu”, se simt vinovați. Codependenții vor sacrifica mereu ceea ce vor, dorințele și nevoile proprii, pentru a le face pe plac altora. Vor renunța la lucrurile la care țin, la spațiul personal, la obiecte, doar ca să le facă pe plac celorlalți. Se simt responsabili pentru emoțiile altora, mai cu seamă pentru cele negative, își asumă o vină imaginară pentru nervii altora.

• Deseori, frustrarea lor are aparența pasiv agresivității. Devin tăcuți, izbunesc rar, însă, în majoritatea timpului, ei îndură. Iau de bun ceea ce spun ceilalți, nu trec prin filtrul personal, sunt reactivi la emoțiile lor. Se tem de conflicte.
  Comportamente de grijă excesivă. Cei codependenți sunt cei care au grijă de ceilalți, prin definiție. Ei vor să ajute, să fie utili, își primesc recompensa emoțională din sacrificiu, căruia îi atribuie o mare valoare. Dacă celălalt nu are nevoie de ajutor, se simt inutili.

• Control. Toată această agitație pentru binele celuilalt, este, de fapt, un mod de a-l control ape celălalt. Cei condependenți au nevoie să controleze cât mai mult mediul lor, dar au nevoie să-l controleze pe cel sau cea de care confortul lor emoțional depinde. Dacă partenerul cu adicție pierde relațiile sociale, soția va ocupa tot spațiul rămas liber al acestuia, va ști unde merge și ce facem deci îl va controla. Codependenții au comportamente compulsive ei înșiși, sunt adesea workoholici, de exemplu. Pot fi manipulatori și autoritari.

Dependența lor este manifestă atunci când apare posibilitatea ruperii relației. Chiar dacă relația este disfuncțională sau abuzivă, ei vor alege întotdeauna să o prelungească, pentru că au devenit dependenți de celălalt. Se simt prinși în capcană, dar nu caută ieșirea.

Negarea e una din caracteristicile oamenilor marcați de codependență. Nu au chef să vadă că au o problemă, deseori ei cred că problema e a altora, eventual a celor care le atrag atenția. Codependenții fac tot ce pot pentru a justifica rămânerea în acea relație, nu sunt atenți (sau ignoră voit) suferința proprie, și o justifică, o raționalizează.