Încurajată de cultura aceasta omniprezentă a consumului, ideea că trebuie să „shop till you drop” face deja foarte mult rău. Unele persoane au dezvoltat o dependență de cumpărături în toată regula.
Dependența de cumpărături are aceleași caracteristici precum cea de jocuri de noroc sau jocuri video, adică este o adicție comportamentală care afectează, uneori foarte grav, calitatea vieții persoanei respective.
Shopping-ul compulsiv poate să fie o tulburare sezonieră (să zicem că te apucă febra cumpărăturilor în perioada Crăciunului) dar poate să fie și ceva continuu. Cei cu aceasă tulburare achiziționează obiecte pe bandă rulantă, fără să le fie trebuincioase, ori cumpără multe alte obiecte pe lângă cel de care aveau realmente nevoie.
Adicția la shopping este ceva încurajat social, din păcate. Peste tot vedem reclame care ne îndeamnă să mai cumpărăm „un must”, adică un obiect pe care marketerii ne spun că trebuie musai să îl avem, altfel cine știe ce lipsuri vom simți. Consumerismul este filosofia zilei de azi și ea ne influențează mai mult decât ne place viața de zi cu zi și dsipoziția.
„Compulsive shopping disorder”, cum i se mai spune, are câteva caracterisitici:
- Achizționarea de obiecte pentru a liniști anxietatea socială
- Anxietate la gândul că s-a lansat un produs nou și tu nu îl ai
- Probleme relaționale cu cei din familie din cauza cheltuielilor
- Sume enorme cheltuite. Dacă te trezești mereu cu cardurile goale, e posibil să ai o adicție la shopping
- Cumpărături compulsive de obiecte care nu îți trebuie. Dacă mergi să cumperi pantofi și cumperi trei perechi în loc de una, e posibil să ai o adicție la shopping
- Cumpărătiuri… cronice. Dacă cheltuiești în mod constant (nu doar o dată sau de două ori sume mari), e posibil să ai adicție la shopping
- Minciuna asupra comportamentului. Dacă membri ai familiei te întreabă mereu unde sunt banii tăi și tu îi minți cu privire la destinația lor, atunci e posibil să ai o problemă legată de adicția la shopping
- Cei dependenți de shopping de obicei simt culpabilitate după euforia inițială dată de achiziționarea a ceva. Dacă ai cumpărat ceva, apoi te simți vinovat și acest ciclu se reia deseori, e posibil să ai o adicție la shopping.
- Relații pierdut sau degradate din cauza adicției la shopping.
- Dacă cheltui bani când ești furios
- Dacă cheltui bani pe lucruri când ești supărat, trist, anxios, deprimat
- Dacă ai deseori discuții despre obiceiurile de cheltuire a banilor
- Dacă cheltui mult pe credit
- Dacă ai o stare d ebine instantanee atunci când cumperi ceva
- Dacă te gândești obsesiv la achiziții posibile
- Dacă te simți rușinat sau vinovat cu privire la cheltuirea banilor
Nu toți cei care fac cumpărături sunt musai dependenți de shopping. Mulți reușesc să cumpere ceea ce au nevoie și să se abțină de la ceea ce nu le trebuie. Mulți alții au o dorință incontrolabilă de a cheltui bani pe ceva, despre ei este vorba când spunem „adicție la shopping”.
Ce este de făcut?
Faptul că persoana respective știe consecințele comportamentului negativ nu îl ajută să nu mai facă. Adicția la shopping are, ca orice adicție comportamentală, indicație de tratament cu psihoterapie. Poate lua, de asemenea, câteva măsuri de siguranță și de reducere a comportamentului negativ:
- Dependentul trebuie să admită că are o problemă
- Să facă o listă de cumpărături și să o verifice iar și iar, pentru a se asigura că doar acelea sunt lucrurile de care are nevoie.
- Să lase acasă cardurile de credit, să aibă la el numai cardul dedicat necesităților
- Să învețe să petreacă timp agreabil fără a recurge la cumpărături
- Să ia pe cineva alături atunci când merge la cumpărături care să îl țină din scurt
O altă formă de adicție pe care o observăm uneori, mai ales la cei mai în vărstă este haordingul. Oamenii care nu se pot despinde de obiectele adunate în timp, care le adună în grămezi adesea dezordonate și unde nu se mai face curățenie, se numesc „hoarders”.
Psihologii spun că majoritatea celor care manifestă dependență de shopping admit că au o problemă dar nu sunt dispuși să ceară ajutor. Au evidente dificultăți cu prietenii, familia, cu relațiile interumane, în general, e posibil să aibă și probleme de reglare a impulsurilor.
- Tratamentul însă este binecunoscut și este foarte eficace:
- Terapia comportamentală – metoda care vizează schimbarea comportamentelor negative
- Terapia cognitivă – cea care îl învață pe cel dependent cum să își înțeleagă adicția la cumpărături și cum să schimbe raportarea emoțională la shopping
- Consilierea financiară ajută: atunci când cineva îi arată într-un tabel celui dependent cifrele exacte cheltuite, e posibil ca acesta să dezvolte un comportament de abținere. Dacă învață să facă un buget și să se țină de el e foarte bine.
- Medicația – uneori este necesară pentru a reduce anxietatea și depresia care cauzează comportamentul adictiv
Dacă ai în familie pe cineva care cheltuiește prea mult
Cei care cheltuiesc excesiv o fac din suferință, din axietate ori depresie. Așadar, ei au nevoie, mult ca orice, de sprijin. Au nevoie de cineva care să-i ajute să-și distragă atenția de la obsesia lor că au nevoie de încă o pereche de pantofi sau de încă un gadget. Dacă ai în familia sau în anturaj o astfel de persoană, ajut-o să petreacă timp de calitate făcând altceva, sport, conversație, etc. Orice îi distrage atenția de la obsesia următoarei achiziții.
Ajutor financiar. Cei cu dependență de shopping adesea întră în încurcături financiare mari. Ajută-i să înțeleagă că trebuie să se limiteze la un buget anume dincolo pe care nu trebuie cu niciun preț să îl depășească.
Consilierea. Poate că persoana admite că are o problemă dar nu știe cum să o abordeze. Cel mai bine este să apeleze la psihologi specializați în comportamente de adicție cum suntem noi, cei de la Clincia ALIAT Suceava.
Despre autori
