„Când eram cu M., el era mereu disponibil pentru un pahar de vin undeva, în oraș, sau acasă, de ce nu. Spunea că un pahar de vin bun este una dintre plăcerile vieții la care nu ar renunța nici dacă i s-ar da să aleagă numai trei.
Ar fi trebuit să mă pună pe gânduri faptul că paharul acela de vin este în top 3 al plăcerilor sale. Și că sexul cu mine era cam pe locul 5…
Când avea el chef, dacă avea, căci problemele de erecție debutaseră destul de devreme în relația noastră, iar eu am tăcut, ca să nu-l fac să se simtă prost. M. era sufletul petrecerilor, mereu fusese astfel. Era invitat peste tot pentru firea sa jovială. Și se ducea mereu întrebând: «Ce e de băut? »
Nu mi-am pus problema că băutura ar fi o …problemă. Avea un job de mare responsabilitate, era stresat, mi se părea firesc să aibă nevoie să se deconecteze. Relația noastră, cu excepția faptului de mai sus, era foarte bună. Ne-am căsătorit și am avut un băiețel. Stresul noii situații cred că l-a făcut să bea mai mult. Copilul plângea mereu, eram obosită și iritată, el nu se mai simțea bine cu noi. Când ajungea acasă, băuse deja cu colegii la bar câteva pahare. Nu era nervos, la serviciu fusese promovat, copilul mai creștea și era mai calm. Dar M. bea zilnic și spunea că nu poate gândi fără un pahar. Pe care acum îl bea la prânz, spunând că «așa fac și francezii, beau vin la prânz»….
Eu am ajuns la psiholog din cauza unei depresii. Tot vorbind, mi-am dat seama că pe soțul meu nu îl mai recunosc, că una din cauzele acestei depresii este el, cu mirosul lui de alcool mascat de parfum de calitate. Și alcoolul era de calitate, nu a băut niciodată vreo poșircă. Din exterior era soțul perfect, dincoace de ușa apartamentului era mereu amețit. Soțul meu era ceea ce se numește «alcoolic funcțional». Când am auzit din gura psiholoagei termenul acesta parcă mi s-a făcut lumină în cap.
Am încercat să îi vorbesc despre asta și a început să râdă. Asta m-a deprimat mai mult ca orice. Era clar că nu mă aude, că nu crede că are o problemă. Era etapa clasică de negare. Pentru o perioadă de vreun an, am ales să cred și eu același lucru. Nu voiam să admit că avem o problemă atât de mare. Cu chiu cu vai, rămăsesem însărcinată cu al doilea copil, mă simțeam vulnerabilă, și l-aș fi vrut aproape, dar el credea că banii aduși în casă sunt tot ce trebuie el să ofere. Discuții, prezență, de astea nu aveam parte. Era mereu la serviciu și cu colegii. Au mai trecut 2 ani… ”
Ani de zile în prezența paharului
Povestea de mai sus aparține unei cititoare a acestui site și ne-a rugat să păstrăm doar atât din ea. Dar istorisirea este perfectă pentru a ilustra alcoolismul funcțional.
Alcoolicul funcțional este, fără îndoială, un dependent de alcool. Alcoolicul funcțional bea serios, dar reușește să mențină aparențele onorabile. Unii, mai devreme sau mai târziu, își degradează comportamentul. Alții reușesc să mențină familia, jobul, etc aproape o viață. Dar efectele asupra creierelor lor nu sunt neglijabile.
Ceea ce caracterizează un alcoolic funcțional este negarea problemei sale. Este posibil chiar să nu consume alcool deloc în public, și să bea numai când e singur/ă. Negarea face intervenția medicală și terapia aproape imposibile. Dacă respectivul nu admite că are o problemă, nu va căuta ajutor.
Cum identificăm un alcoolic funcțional:
- Dacă e obosit, amețit în mare parte a timpului
- Roșeața feței
- Nu simte mahmureală
- Bea mult, în reprize, apoi se poate abține
- Are pierderi de memorie
- Iritabilitate
- Secretomanie
- Bea singur
- Nu poate menține angajamentele sociale (să fie punctual, etc)
- Dacă nu a băut se simte rău
- Neagă că ar avea o problemă, dacă e confurntat
- Justifică consumul
Faptul că se numește „alcoolism funcțional” nu înseamnă că va rămâne astfel mult timp. Mai devreme sau mai târziu, omul respectiv pierde controlul cu totul.
Alcoolismul este o boală mintală progresivă
Alcoolismul este o boală mintală progresivă și, chiar dacă la început pare că poate să controleze, în realitate nu este astfel. Băutul în afara orelor de muncă va avea consecințe și la lucru, de exemplu. Băutura va avea consecințe și asupra vieții de familie. Se estimează că aproximativ 7 persoane din sistemul familial suferă de pe urma unui alcoolic. Alcoolicul funcțional crede că băutura nu îl privește decât pe el, dar realitatea este că toată familia este afectată.
Chiar dacă băutura nu ajunge să distrugă viața celui care consumă, sănătatea tot îi este afectată. Stomac, ficat, boli cardio-vasculare, creier fragilizat, toate acestea sunt consecințe care, mai devreme sau mai târziu, ies la iveală. Mulți alcoolici au depresie și pot ajunge la episoade psihotice.
Eveniment major
Cel mai adesea, viața unui alcoolic funcțional merge înainte, până când un eveniment major îi scutură și îi face să se întrebe (dacă au noroc) cu privire la consumul lor. or au un eșec major la serviciu, ori partenerul sau partenera amenință cu divorțul, ori au un accident de mașină, etc. Dar, în mod ideal, nu ar trebui să ajungă acolo pentru a căuta tratament. Uneori, acel moment poate fi prea târziu…
Ce poți face dacă ai un alcoolic funcțional în familie
Încearcă să vorbești cu el (sau ea) dar fără a intra în conflict. Dacă se simte atacat, mai rău se închide în sine. Sfătuiește-l să urmeze o terapie și să facă un consult medical. Oferă-te să îl însoțești dacă vrea. Nu uita că alcoolismul este încărcat de stigmă și unul din motivele pentru care evită să caute tratament și neagă problema, este rușinea.
Dacă vrei să îl ajuți, spune-i că îi vei fi alături pe drumul de recuperare. Fii ferm/ă dar blând/ă. Nu ajută culpabilizarea dar nici indulgența prea mare. Și, oricum, el (și tu) trebuie să fiți conștienți că e o problemă medicală și ea trebuie supravegheată medical la fiecare pas.
Despre autori
One Response
Bună seara. Foarte adevărat ceea ce am citit și nu-mi vine să cred că mă regăsesc aproape în totalitate din această…… mărturisire. În acest moment sunt internat la spitalul Obregia din București de pe data de 15:03:2019. Ma părăsit familia din cauza alcoolului. Îmi lipsesc enorm de mult cei doi băieți pe care-i am (11 respectiv 14 ani) psihic sunt dărâmat. Nu știu dacă îmi voi reveni măcar 90%.